La mai puțin de o lună înainte de alegerile parlamentare din Palestina, programate pentru 22 mai, președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, ar putea decide să le amâne, ca uramre a refuzului Israelului de a autoriza procesul alegerilor la Ierusalim.
Declarația președintelui Abbas datează din 15 ianuarie, anunțând organizarea alegerilor legislative și prezidențiale, primele pentru Palestina din ultimii 15 ani. Acestea au fost programate pentru 22 mai și, respectiv, 31 iulie, în timp ce alegerile pentru Consiliul Național, corpul legislativ al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OLP), ar trebui să aibă loc pe 31 august. Cu toate acestea, zvonuri circulă de săptămâni întregi despre o posibilă amânare a alegerilor, justificate de faptul că Israelul refuză să permită atât candidatura, cât și procedurile de vot în Ierusalimul de Est și, pentru președintele Abbas, nu este posibilă organizarea alegerilor fără participarea „viitoarei capitală” a statului palestinian. Potrivit unor surse diplomatice, decizia finală ar putea fi anunțată pe 29 aprilie, în cadrul unei întâlniri între Abbas și grupurile palestiniene.
Comisia electorală palestiniană afirma că 6.300 de alegători din Ierusalimul de Est ar trebui să depună buletinele de vot prin oficiile poștale israeliene, în conformitate cu acordurile din trecut, în timp ce alți 150.000 ar putea vota cu sau fără permisiunea israeliană. Prin urmare, dacă Israelul rămâne ferm, doar alegătorii suburbani vor putea participa la alegeri. Cu toate acestea, unii au subliniat că numărul cetățenilor care necesită autorizație israeliană este mic și nu ar avea un impact decisiv asupra rezultatului final.
Deși nu au fost încă publicate știri oficiale, Hamas și-a clarificat deja poziția în această privință. În special, mișcarea de rezistență islamică respinge ideea de anulare sau amânare a alegerilor și, la fel ca alte grupuri palestiniene, speră că Israelul, de asemenea, prin presiunea exercitată de comunitatea internațională, va autoriza operațiuni de vot și în Ierusalim. alegeri fără acestea din urmă, potrivit lui Hamas, ar însemna recunoașterea anexării sale la Israel. Soluția ar putea fi de a conveni, la nivel național, asupra mecanismelor de desfășurare a procesului electoral chiar și fără coordonarea sau aprobarea israeliană.
Acest lucru se datorează faptului că, pentru Hamas, alegerile, în toate cele trei etape, constituie punctul de plecare pentru a pune capăt diferențelor din teritoriile palestiniene și pentru a restabili ordinea. Prin urmare, toate grupurile au fost invitate să se participe la discutiile referitoare la posibilele soluții posibile ale problemei.
În același timp, Uniunea Europeană s-a pronunțat și împotriva amânării alegerilor palestiniene, ceea ce înseamnă exercitarea unei presiuni nu numai asupra Israelului, ci și asupra președintelui Abbas, care se confruntă în prezent cu o alegere dificilă. Reprezentantul UE în Palestina, Sven Kühn von Burgsdorff, s-a întâlnit cu președintele Autorității Palestiniene pe 28 aprilie, pentru a reafirma sprijinul european pentru procesul electoral. Abbas, la rândul său, a cerut comunității internaționale să continue să exercite presiuni asupra Israelului pentru a se asigura că respectă acordurile încheiate.
Joint Statement by the Spokespersons of the Foreign Ministries of France, Germany, Italy and Spain: “We take note with disappointment of the decision to postpone the parliamentary elections.”
👉 Learn more: https://t.co/Bzl1buFXMX pic.twitter.com/89sBnRvv2N— GermanForeignOffice (@GermanyDiplo) April 30, 2021
Potrivit unor analiști, președintele, pe de o parte, nu vrea să piardă încrederea unui partener precum Uniunea Europeană, care insistă asupra importanței respectării drepturilor populației palestiniene și organizării alegerilor pentru a depăși diferențele interne, drept un pas către o soluție la conflictul mai larg israeliano-palestinian. Pe de altă parte, Abbas este conștient că permiterea alegerilor ar putea duce la înfrângere atât pentru el, cât și pentru gruparea din jurul său.
În orice caz, anularea alegerilor ar însemna să permită celor două autorități guvernamentale din Cisiordania și Gaza să continue să guverneze fără mandat și fără instituții alese în mod corespunzător. În cele din urmă, acest lucru ar putea satisface interesele Israelului, întrucât situația ar alimenta și mai mult diviziunile și rivalitățile dintre palestinieni, păstrând cele două autorități de guvernare de facto.
Ultimele alegeri din Palestina datează din 2006. Acestea s-au caracterizat prin victoria surpriză a lui Hamas și ciocnirile ulterioare cu Fatah, care au dus la despărțirea dintre cele două grupuri, la 14 iunie 2007. De atunci, au existat încercări la dialog și reconciliere între cele doua părți, dar fără rezultate concrete. Situația s-a schimbat în urma primelor acorduri de normalizare încheiate de Israel în 2020, care au determinat grupurile palestiniene să se reunească, conștienți că rezistența populară non-violentă este cea mai bună strategie pentru a rezista ocupației militare israeliene.
