Între 18 și 20 septembrie se desfășoară online Summitul inaugural al Internaționalei Progresiste, la care activiști, intelectuali, oameni politici sau mișcări din cadrul organizației vor încerca să găsească și să ofere soluții pentru crizele care amenință planeta – pandemia Covid-19, criza democrației, criza climatică și inegalitatea economică.

Summitul a debutat ieri printr-o serie de discuții în cadrul cărora au fost prezente personalități importante, precum Yanis Varoufakis, Naomi Klein, Noam Chomsky, John McDonnell și trei candidați la președinția unor state din America Latină. 

Internaționala Progresistă este o organizație care reunește activiști, intelectuali, organizații, mișcări populare sau sindicate de stânga, care își propune să creeze o viziune progresistă comună pentru o viitoare societate post-capitalistă și să se opună atât naționalismului autoritar cât și capitalismului dezastrelor.

Nevoia un front comun progresist și a unui plan de acțiune colectiv

Prima discuție a zilei a început cu discursul fostului ministru de finanțe al Greciei, Yanis Varoufakis, despre nevoia unui internaționalism progresiv care să se opună internaționalismului neoliberalilor și al celui al fasciștilor, care conduc, în acest moment, majoritatea statelor lumii. În ciuda lipsei unei soluții pentru organizarea eficientă a stângii internaționale, Varoufakis a prezentat o parte din viziunea sa pentru societatea pe care Internaționala Progresistă vrea să o construiască, punând accent pe un Green Deal internațional extrem de ambițios: trecerea de la combustibili fosili la energie regenerabilă într-o proporție masivă, transport terestru electric, transport naval și aerian fără emisii de carbon, diminuarea substanțială a producției de carne. De asemenea, economistul a prezentat și ideea unei uniuni monetare internaționale care să restricționeze mișcarea capitalului pentru a echilibra, la scară planetară, salariile, comerțul și finanțele națiunilor, pentru a rezolva probleme precum migrația și șomajul.

Unul dintre participanții la discuția ce a urmat, Nick Estes, activist indigen și fondator al The Red Nation, a identificat alte două puncte esențiale pentru prevenirea unui cataclism climatic și pentru o tranziție justă. Întrucât populațiile indigene, în ciuda faptului că reprezintă doar 5% din populația planetei, protejează 80% din biodiversitatea acesteia, iar teritoriile ocupate de acestea au suferit cea mai puțină degradare a mediului, recunoașterea dreptului acestor comunități asupra respectivelor teritorii este necesară, atât pentru a face dreptate acestor populații, cât și pentru a proteja aceste ecosisteme de dezvoltarea capitalistă care a afectat majoritatea ecosistemelor planetei. De asemenea, tragerea la răspundere a statelor responsabile pentru emisiile excesive de carbon este un pas important pentru o tranziție justă, pentru ca acestea să suporte costul adaptării și al transferului de tehnologie către țările mai puțin dezvoltate, care suferă disproporționat mai mult de pe urma schimbărilor climatice.

Criza generată de Coronavirus ne poate oferi oportunitatea de a rezolva alte crize ale societății noastre

Discursul activistei și autoarei Naomi Klein a atras, de asemenea, atenția asupra urgenței cu care trebuie să acționăm în acest moment pentru a opri schimbările climatice înainte de a fi prea târziu. Mai mult decât atât, ea consideră că schimbările la care viețile noastre au fost supuse ca urmare a pandemiei Covid-19 reprezintă o oportunitate și un punct de plecare pentru a realiza schimbări permanente în modul de funcționare al economiei statelor, prin care să putem rezolva atât criza climatică, cât și pe cea a inegalității economice. „Suntem aici pentru a repara. Acest imperativ ar trebui să ne pună în ordine prioritățile colective. Repararea este un model care unește sferele socială, economică, politică și ecologică, care ne provoacă să reparăm pe mai multe fronturi care se intersectează: să reparăm infrastructura, să reparăm daunele făcute naturii, să reparăm poveștile despre supremație și dominație care ne-au adus în acest punct, să reparăm numeroasele modalități extractive cu care ne-am obișnuit să trăim, mai degrabă decât să participăm în aceleași cicluri de uzură morală planificată.”

Klein a propus de asemenea abandonarea ideii că virusul este un dușman; în schimb, acesta ar trebui considerat un învățător, care ne-a arătat că munca celor care au fost considerați „necalificați” este, de fapt, esențială societății noastre, că izolarea oamenilor ne face mai singuri și mai anxioși sau cât de importantă este comunitatea în care trăim, care este cea care poate salva vieți. Mai mult decât atât, faptul că pandemia ne-a făcut să ne reducem drastic consumul poate face mai facilă deschiderea dezbaterii despre necesitatea absolută de a ne reduce permanent consumul și producția pentru a putea reduce poluarea. „Green Deal-ul este un proiect de anvergură, care schimbă totul. Ar reduce PIB-ul, care e strâns legat de consum, care e strâns legat de poluare. Dacă nu atacăm problema fundamentală a supraconsumului celor mai bogați 20%, atunco vom rămâne în criză. Este urgent să cerem guvernelor ca orice revenire să urmeze imperativul transformațional al reparării – aceasta trebuie să fie măsura succesului nostru, not dacă economie crește sau nu, ci dacă reparăm.”

Internaționalism progresist sau extincție

Mesajul principal transmis de-a lungul summitului a fost unul clar, unul pe care l-am mai primit, în repetate rânduri, de la specialiști: un cataclism climatic va avea loc dacă nu acționăm urgent pentru a reorganiza economia la nivel global într-un mod ecologic. Confruntați cu această amenințare existențială, „Internaționala Reacționară” compusă din șefi de stat precum Trump, Bolsonaro sau Modi neagă acest pericol, în timp ce neoliberalii din multe alte state promit reducerea emisiilor de carbon până în 2050, ignorând voit că acesta este un termen mult prea îndepărtat și că nu mai avem acest timp la dispoziție. Așa cum au menționat Varoufakis, Klein, Chomsky și mulți alții în cadrul discuțiilor de ieri, este imperios necesar să acționăm în acest moment, la nivel global, propunându-ne și luptând pentru obiective mult mai ambițioase decât cele ale Uniunii Europene sau ale Tratatului de la Paris. Este obligatoriu ca idealul creșterii infinite al capitalismului să fie abandonat definitiv și înlocuit de un nou ideal, progresist, al unei economii capabile să asigure nevoile de bază tuturor oamenilor, fără a distruge planeta pe care trăim.