Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a jucat un rol notabil în cadrul evenimentelor din secolul al XX-lea, acesta sfârșind conflictul armat existent între URSS și SUA. Acțiunile sale de reformare a statului sovietic, uskarenia (accelerare), glasnost (transparență) și perestroika (restructurare) au fost elementele care au înlesnit detensionarea relațiilor dintre URSS și Vest.

În urma unui interviu acordat pentru BBC, pe data de 4 noiembrie 2019, Mihail Gorbaciov a reamintit cel mai mare pericol cu care se confruntă umanitatea în zilele noastre: armele nucleare, cel mai înfiorător dispozitiv de distrugere în masă inventat vreodată.

„Atât timp cât există arme de distrugere în masă, în principiu arme nucleare, pericolul este unul colosal. Toate statele ar trebui să declare – toate statele – că armele nucleare trebuie distruse. Acest fapt va fi un mijloc prin care ne vom salva pe noi înșine, cât și planeta noastră.”

Efectele generate de o armă nucleară se întind pe mai multe paliere, întrucât, pe lângă decimarea populației existente pe un anumit teritoriu, consecințele afectează în mod pregnant populația care a supraviețuit dezastrului (vorbim despre răni grave, efectele nocive ale expunerii la radiațiile emise de armele nucleare etc.). Armele nucleare ar provoca, de asemenea, și o dereglare a ecosistemului planetei noastre (de exemplu scăderea temperaturii pe diverse zone de pe glob).

Îndemnurile lui Gorbaciov apar pe fundalul politic existent în ziua de astăzi, atât Rusia, cât și America ieșind din Tratatul de neproliferare al armelor nucleare.

Existența acestor instrumente distrugătoare reprezintă un pericol pentru umanitate, atât pentru generațiile din prezent, cât și pentru cele din viitor. Tensiunile cu privire la această realitate sunt amplificate și de stările de încordare existente în arena internațională,  întrucât anumiți actori statali investesc resurse importante pentru modernizarea arsenalelor proprii. Singura întrebare care ne poate veni în minte este simplă, însă sinistră: Cum ar putea un stat sau o organizație umanitară să abordeze consecințele catastrofice ale unei bombe nucleare?