Pe data de 9 octombrie, miercuri, Turcia a lansat o operațiune militară în nordul Siriei, la câteva zile după ce SUA a anunțat că-și va retrage trupele militare din respectiva zonă.

În viziunea președintelui Recep Tyyip Erdogan, operațiunea militară înaintată de trupele turce împotriva poporului kurd are drept scop înlăturarea forțelor „terorii”, pentru a crea o zonă tampon, sigură pentru ca milioanele de refugiați sirieni să se reîntoarcă.
„Plănuim să stabilim două milioane de oameni în zonele sigure pe care le vom avea. Am calculat costurile și vom întreprinde eforturi pentru îmbunătățire necesare. Vom acționa prompt, imediat ce regiunea va fi salvată de invazia terorii.”, s-a exprimat acesta.

Perspectiva președintelui turc nu este împărtășită și de ceilalți lideri din arena internațională, aceștia condamnând operațiunea militară a poporului turc și prevenind consecințele care ar putea avea loc.
„Pe fundalul ofensivei militare turcești, Guvernul Federal nu va elibera noi echipamente militare care ar putea fi utilizate de Turcia în Siria”, a declarat ministrul german de externe, Heiko Maas, sâmbătă după-amiaza.
„În așteptarea încetării ofensivei turcești din nord-estul Siriei, Franța a decis să suspende orice plan de export de materiale de război către Turcia, care ar putea fi utilizate în contextul acestei acțiuni. Această decizie este de efect imediat”, a scris ministrul francez al Forțelor Armate, Florence Parly. Franța și Germania au urmat exemplul altor țări europene, Olanda, Norvegia și Finlanda, în blocada exporturilor de arme militare către Turcia.

„Hey, Uniunea Europeană, stăpânește-te! Îți spun încă odată… dacă ne veți cataloga operațiunea ca invazie, din nou, vom alege drumul facil. Ne vom deschide frontierele și vă vom trimite 3.6 milioane de refugiați!”