Apusul erei lui Nazarbayev
Nursultan Nazarbayev a fost președinte al Kazahstanului din 1991 odată cu independența statului, până în 20 martie 2019, când acesta și-a dat demisia. Conform Constituției statului, în cazul încetării anticipate a mandatului, liderul Senatului devine președinte al statului până la următoarele alegeri. Astfel, la 20 martie 2019, Kassym-Jomart Tokayev a preluat funcția de președinte interimar.
Una dintre primele acțiuni ale lui Tokayev a fost aceea de a redenumi capitala Astana în „Nur-Sultan” în onoarea mentorului său. Decizia a fost luată fără consultări guvernamentale sau publice.
Nazarbayev continuă să dețină mai multe poziții politice importante în Kazahstan. Acesta dispune încă de o putere considerabilă atât în stat, cât și în interiorul partidului său politic, Nur-Otan.
Alegerile prezidențiale din Kazahstan
Pe 9 iunie 2019, în Kazahstan au avut loc alegerile prezidențiale. Toqayev a obținut 70,6% din voturi, în urma unui scrutin însoțit de arestarea a sute de protestatari antiguvernamentali.
În total sunt 7 candidați au concurat pentru funcția de președinte al statului central-asiatic. Candidatul cel mai competitiv a fost din partea Mișcării Ult Tagdyry, Amirzhan Kossanov care aproape de două decenii s-a opus guvernului kazah. După Toqayev, acesta a luat cel mai mare număr de voturi 16,2%.
La vârsta de 66 de ani, Qasym-Zhomart Toqaev a devenit cel de al doilea președinte al Kazahstanului. Noul lider este, de fapt, candidatul desemnat drept succesor de fostul conducător autoritar kazah, Nursultan Nazarbayev. Astfel, Victoria lui Toqayev a fost așteptată, după ce acesta a primit aprobarea și susținerea președintelui anterior.
Programul electoral al lui Tokayev se concentrează pe continuarea politicilor existente. Acesta a susținut că a decis să participe la alegerile prezidențiale pentru a asigura continuitatea strategiilor fostului președinte Nazarbayev. Sub conducerea acestuia, Kazahstanul ar putea face mai puține progrese substanțiale deoarece principiul continuării cursului strategic al lui Nazarbayev reprezintă o parte importantă a platformei lui Tokayev. O revitalizare a sectorului economic ar fi posibilă prin continuarea, dar și intensificarea relațiilor bilaterale cu China și încheierea parteneriatelor comerciale și de infrastructură prin intermediul noului proiect chinez „The Belt and Road Initiative”.
Declanșarea protestelor antiguvernamentale
Ceremonia de inaugurare a noului președinte a avut loc pe 12 iunie la Nur-Sultan. Acesta a depus jurământul în cadrul unei ceremonii la Palatul Independenței din capitală. Evenimentul solemn a avut loc în timp ce au fost organizate mitinguri împotriva desemnării lui Tokayev.
Protestele masive au avut loc în mai multe orașe din Kazahstan. În urma acestora, sute de cetățeni au fost arestați, un număr impresionant de protestatari a fost în cel mai mare oraș din Asia Centrală, Almaty, dar și în orașul sudic Shymkent. În cadrul protestelor, peste 500 de protestatari pacifiști, jurnaliști și activiști au fost arestați de poliție în ziua alegerilor.
Potrivit grupului britanic NetBlocks, a cărui scop principal este monitorizarea spațiului cibernetic, Facebook, Instagram și WhatsApp au fost blocate în Kazahstan pe 12 iunie.
În declarația preliminară privind alegerile prezidențiale, observatorii din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au declarat că „în ziua scrutinului s-a manifestat o lipsă de respect față de drepturile fundamentale ale omului, neconforme cu standardele democratice”.
Important este să menționez că nici un scrutin electoral care a avut loc în Kazahstan de la independența acestuia până în prezent, nu a fost considerat unul liber și echitabil de către organizațiile internaționale.
Observăm că programul politic al lui Tokayev nu presupune schimbări majore în îmbunătățirea statului de drept și în respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Riscul ar fi stagnarea Kazahstanului în continuare și un mandat prelungit al lui Tokayev.