În timp ce administrația Trump vine cu abordări noi și oscilante cu privire la sprijinul către Ucraina, Uniunea Europeană este împărțită între a confisca activele rusești înghețate sau a le folosi ca pârghie în negocieri. Între timp, poziția Ungariei cu privire la sancțiuni ar putea complica și mai mult capacitatea UE de a acționa.
€260bn in Russian central bank assets are currently frozen
While the revenue is used to help Ukraine, debate on the legality of using the principal capital continues#EPlenary @EP_ForeignAff @davidmcallister pic.twitter.com/n4yUbdQLNS— European Parliamentary Research Service (@EP_EPRS) March 12, 2025
Din februarie 2022, ca urmare a sancțiunilor impuse Rusiei de UE, au fost înghețate active ale Băncii Centrale a Rusiei deținute de instituțiile financiare din statele membre în valoare de aproximativ 210 miliarde EUR. În octombrie 2024, țările G7 au convenit în cadrul inițiativei ”Împrumuturi de accelerare a veniturilor extraordinare pentru Ucraina” (ERA) să împrumute Ucrainei aproximativ 50 de miliarde de dolari, finanțate din dobânda de la activele înghețate. În ianuarie 2025, Ucraina a primit prima tranșă de 3 miliarde EUR din acest împrumut.
Russia started this war so Russia must pay the price of it.
Today Ukraine will receive €3 billion from our G7 loan which will be repaid with the proceeds from Russian frozen assets.
This will support Ukraine’s economy and free up Ukrainian money for defence.— Kaja Kallas (@kajakallas) January 10, 2025
”210 de miliarde de euro din activele rusești sunt înghețate în Europa. Acesta este mai mult decât întregul sprijin al SUA pentru Ucraina în timpul războiului. Semnalul potrivit acum este folosirea acestor fonduri în beneficiul Ucrainei și accelerarea livrărilor europene de arme pentru a sprijini Ucraina,” a declarat Ville Niinistö, membru al Parlamentului European (Verzi/ALE, Finlanda).
Deși Franța s-a opus inițial confiscării activelor rusești inghețate, pe 12 martie parlamentarii francezi au adoptat o rezoluție prin care îndeamnă Uniunea Europeană să confiște aceste active și să le folosească pentru a sprijini Ucraina. De asemenea, pe 13 martie Canada a trimis Ucrainei o tranșă de aproximativ 1,7 miliarde de dolari ca parte a inițiativei G7, menționată anterior.
Un alt pas important în susținerea acestei inițiative a fost și reînnoirea sancțiunilor – proces care trebuie demarat la fiecare șase luni și aprobat în unanimitate, astfel că opoziția unui singur stat membru poate bloca întregul proces. Ungaria și-a folosit dreptul de veto, susținând scoaterea de sub sancțiuni a mai multor entități. Însă, dupa negocieri repetate de-a lungul mai multor zile, Ungaria a fost de acord să renunțe la dreptul de veto pe 14 martie. S-a ajuns la un compromis în care 4 entități au fost delistate.
🚨 Just in: Hungary drops its veto and allows the renewal of EU sanctions on Russian individuals and entities for an additional six months.
Four people who are alive and three who are dead were removed from the blacklist.https://t.co/l0YuU7LsZm— Jorge Liboreiro (@JorgeLiboreiro) March 14, 2025
Cronologia sancțiunilor UE împotriva Rusiei poate fi consultată aici.
