Uniunea Europeană a adoptat deja 13 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Chiar dacă numărul entităților sancționate depășește acum 2,000, eficacitatea sancțiunilor este pusă sub semnul întrebării. Transparency International EU a subliniat că, în primul rând, adoptarea sancțiunilor UE necesită unanimitate între statele membre și, în al doilea rând, sancțiunile reprezintă doar un instrument de combatere a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce sistemul de aplicare nu este suficient de consolidat.
The English version is available below.
În ceea ce privește argumentul unanimității, statele membre UE au adoptat abordări diferite cu privire la sancțiunile din contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei. În timp ce Polonia și statele baltice au implementat programe de sancțiuni autonome pe lângă implementarea sancțiunilor UE, Cipru și Ungaria sunt destinații cheie pentru oligarhii sancționați ruși. 45north a analizat situația implementării sancțiunilor în România, una dintre țările limitrofe războiului din Ucraina. Rapoartele 45north subliniază că în 2022 cifra de afaceri a companiilor cu sediul în România, care au un beneficiar real sau acționar rus, a constituit aproximativ 1,2% din PIB-ul României. Unele dintre aceste entități au o legătură dovedită cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei, dar multe nu sunt enumerate nici pe lista de sancțiuni a UE, nici pe un program autonom de sancțiuni care ar putea fi inițiat de România.
În ceea ce privește percepția sancțiunilor doar ca instrument de reglementare care necesită îmbunătățiri, organizațiile internaționale și alte organe de reglementare au concluzionat necesitatea implementării unor norme mai stricte privind nerespectarea sancțiunilor. OCCRP a analizat cazul lui Boris și Arkady Rotenberg, oligarhi ruși și aliați ai lui Putin, care au fost sancționați din 2014, dar a căror avere nu a fost afectată drastic de măsurile impuse. Investigația a demonstrat că evaziunea sancțiunilor, lacunele legale și alte strategii ale entităților sancționate slăbesc sistemul. Un articol publicat de RUSI sugerează că UE ar trebui să încurajeze statele membre și sectorul privat să efectueze investigații și să vină cu propuneri legate de entitățile care reprezintă un risc financiar crescut, precum și să utilizeze o listă de factori de risc și să adauge la metodologie un ghid privind respectarea sancțiunilor.
Președinția spaniolă a Consiliului împreună cu Parlamentul European au lucrat la aceste probleme și, în decembrie 2023, au anunțat o directivă care pune în aplicare sancțiuni penale pentru cei care încalcă măsurile restrictive ale UE. În plus, în ianuarie 2024, Consiliul și Parlamentul European au anunțat un cadru de combatere a spălării banilor, care urmează să fie implementat de fiecare stat membru și are ca scop creșterea transparenței structurii de conducere, solicitând companiilor să-și declare beneficiarii reali. Transparency International EU a salutat cadrul privind combaterea spălării banilor și a subliniat că succesul acestuia va depinde de viteza de implementare venită din partea statelor membre și de salvgardări clare pentru cei care vor accesa registrele de proprietate.
Încă din 2021 Comisia a discutat despre planul de înființare a unei noi autorități UE pentru combaterea spălării banilor (ACSB), care va consolida supravegherea combaterii spălării banilor și a combaterii finanțării terorismului și va îmbunătăți cooperarea dintre unitățile de informații financiare. În februarie 2024, Consiliul și Parlamentul au declarat că ACSB va avea sediul la Frankfurt și își va începe activitatea la jumătatea anului 2025. ACSB se va coordona cu autoritățile naționale în implementarea normelor UE și va centraliza sistemul de raportare a activității financiare ilicite.
Prin urmare, măsurile restrictive financiare sunt în prezent într-un proces de dezvoltare. Lacunele care permit evaziunea sancțiunilor trebuie adresate și rezolvate cât mai curând posibil. Având în vedere diferitele priorități ale fiecărui stat membru, precum și necesitatea unanimității în luarea deciziilor, aceasta este o provocare pentru întreaga Uniune. Cu toate acestea, cât timp transparența este sporită, iar societatea recunoaște problemele actuale, organismele de reglementare își vor consolida cooperarea și vor continuă să lucreze la un sistem mai bun de implementare a măsurilor restrictive.
The effectiveness of EU sanctions
The European Union has already adopted 13 sanction packages against Russia. Even if the number of sanctioned entities is now surpassing 2,000, the effectiveness of sanctions is being questioned. Transparency International EU outlined that adopting EU sanctions requires unanimity among the member states and. Also, sanctions are just a tool to fight against Russia’s aggression against Ukraine, while the enforcement system is not strong enough.
Regarding the point of unanimity, EU member states took different approaches regarding sanctions in the context of the Russian aggression against Ukraine. While Poland and the Baltic states implemented autonomous sanctions programmes on top of the EU sanctions implementation, Cyprus and Hungary are key destinations to Russian sanctioned oligarchs. 45north analyzed the situation of sanctions implementation in Romania, one of the countries bordering the war in Ukraine. The reports outlined that in 2022 the turnover of the companies based in Romania with a Russian UBO or shareholder amounted to approximately 1,2% of Romania’s GDP. Some of these Russian entities have a proven connection to the Russian aggression against Ukraine, but many are not listed neither on the EU sanctions list, nor on an autonomous sanctions programme that could be initiated by Romania.
Regarding the perception of sanctions only as a regulating tool that needs further improvements, international organisations and other regulatory bodies concluded the need for implementing stricter regulations regarding the violation of sanctions compliance. OCCRP analysed the case of Boris and Arkady Rotenberg, Russian oligarchs and allies of Putin, who have been sanctioned since 2014, but their wealth was not drastically affected. Their investigation proved that sanctions evasion, legal loopholes and other strategies of sanctioned entities are weakening the system. An article published by RUSI suggests that the EU should encourage the member states and the private sector to submit investigations and proposals of entities that represent a heightened financial risk, as well as use a list of risk factors and add sanctions compliance guidelines to the designation methodology.
The Spanish presidency of the Council together with the European Parliament worked on these issues and, in December 2023, announced a directive that implements criminal penalties for those who violate EU’s restrictive measures. Furthermore, in January 2024, the Council and the European Parliament announced an anti-money laundering framework, which is to be implemented by each member state and aims to increase the beneficial ownership transparency by requiring companies to declare their beneficial owners. Transparency International EU saluted the framework on anti-money laundering and emphasized that its success will depend on the speed of implementation coming from the member states and clear safeguards for those who will access the ownership registries.
Since 2021, the Commission has discussed the plan of establishing a new EU anti-money laundering authority (AMLA), which will strengthen the supervision of anti-money laundering and countering the financing of terrorism, as well as improve the cooperation among Financial Intelligence Units. In February 2024, the Council and the Parliament declared that AMLA will be based in Frankfurt and will start its activity in mid-2025. AMLA will coordinate with national authorities in implementing the EU rules and centralize the system of reporting illicit financial activity.
Therefore, financial restrictive measures are currently in a developing process. The loopholes that permit sanctions evasion need to be addressed and resolved as soon as possible. Considering the different priorities of each member state, as well as the need for unanimity in making decisions, this is a challenge for the entire Union. However, as long as transparency is enhanced and the society acknowledges the current issues, the regulatory bodies are strengthening their cooperation and continue working on a better implementation system of restrictive measures.
