Institutul Republican Internațional, un think tank din Statele Unite, prin Beacon Project, o inițiativă și echipă dedicată studiului și contracarării campaniilor maligne de dezinformare și slăbire a democrațiilor în Europa, a colectat, filtrat și analizat peste 23 de milioane de articole și postări relevante pentru subiectul invaziei neprovocate a Ucrainei de către Federația Rusă, în perioada februarie 2022 – februarie 2023. Din această colecție de date au putut fi produse numeroase materiale analitice, culminate într-un raport comprehensiv, la un an de război în Ucraina, raport care poate să fie consultat în întregime aici. Raportul analizează situația în Europa Centrală și de Est, mai exact opt state din regiune, printre care și România, concentrându-se pe riscul fiecăreia la anumite narative de dezinformare de proveniență rusă.

Principalele constatării asupra situației regionale

• Pe măsură ce timpul s-a scurs de la izbucnirea războiului (24 februarie 2022) și atenția media s-a îndreptat către alte subiecte, proporția de conținut de tip dezinformare a crescut.
• Din totalul postărilor și articolelor analizate, în perioada 24 februarie – 31 mai 2022, conținutul ostil (de tip dezinformare) a fost de 17,8%, în timp ce în perioada 1 iunie – 31 august acesta a fost de 19,9%, ajungând la 18% în prezent.
• Dintre paginile de Facebook publice cu cele mai multe interacțiuni care au discutat subiectul invaziei (511 filtrate și analizate ca fiind relevante), 58 au fost etichetate drept proruse, 307 pro-Vest, 42 naționaliste, 38 anti-Vest, restul intrând în alte categorii sau nu au fost etichetate.
• Deși paginile de Facebook pro-Vest au generat 64% din postări, aceste postări au strâns doar 54% din interacțiuni, în timp ce paginile proruse au înregistrat 11% din total postări dar 17% din interacțiuni, ceea ce confirmă faptul că pe această rețea socială conținutul extremist ajunge mai ușor la public și se viralizează mai repede.
• Ca urmare a analizării link-urilor postate pe Facebook, din conținutul etichetat drept ostil, majoritatea erau trimiteri la media din Rusia, precum tass.ru, sputniknews.com sau kremlin.ru

Analiza de țară: România

Fiecăreia dintre cele opt țări analizate (Ucraina, Polonia, România, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Germania, Lituania) i-a fost calculat un coeficient de risc care să reflecte predispoziția la schimbarea percepției publice în favoarea Rusiei, ca urmare a expunerii publicului la diverse narative de dezinformare. România a intrat pe locul trei în categoria de risc major, după Bulgaria și Slovacia.

Principalele constatări specifice României:

• Pe segmentul paginilor de Facebook relevante analizate în România (513 în total), 74,9% au fost etichetate drept pro-Vest iar 19,2% au fost etichetate drept ostile, afișând conținut care erodează susținerea pentru Ucraina.
• O parte semnificativă dintre aceste pagini de Facebook/postări vin de la personaje politice ultranaționaliste, în general de extremă-dreapta, precum George Simion (AUR), Gheorghe Piperea, Cozmin Gușă.
• Dintre subiectele specifice analizate, cel cu cele mai multe postări ostile Ucrainei a fost cel al refugiaților (20,2% din conținut a fost etichetat drept ostil/dezinformare). Subiectul cu cel mai mic procentaj (6,2%) de conținut ostil a fost cel al sancțiunilor.
• Indiferent de subiect, printre paginile sau persoanele de pe Facebook cu cel mai mare număr de interacțiuni rezultate din postări cu conținut ostil Ucrainei se numără avocatul Gheorghe Piperea, George Simion, Romania TV.