În Europa, data de 9 mai este sinonimă cu decizia Germaniei de a capitula în cel de-al Doilea Război Mondial în fața taberei militare a Aliaților și încheierea conflictului care distrusese multe elemente ale istoriei europene. Acest conflict a avut premise atât politice cât și economice, pornind dintr-o Germanie ce își plătise o parte din reparațiile de război moștenite din Primul Război Mondial, dar care după Marea Criză Economică din anii ’30 se lasă convinsă de promisiunile partidului nazist, totalitar și extremist în același timp, ale cărui valori au produs unele dintre cele mai mari orori ale secolului XX.
În prezent, la nivel european, există tendințe politice, economice și culturale asemănătoare mai mult sau mai puțin factorilor declanșatori ai evenimentelor descrise mai sus, însă dacă nu vor fi abordate la momentul actual, ele pot genera dereglări semnificative ale securității și păcii europene.
- 1. Riscul ascensiunii partidelor extremiste și finanțarea lor din surse externe
Se discută constant despre partidele extremiste europene și există destule dovezi privind fluxuri de mijloace financiare către acestea din surse terțe, nereglementate prin lege. Până de curând, regimul politic din Rusia fusese cel mai esențial finanțator al partidelor extremiste francez, german, austriac etc., evident nu din dorința de a susține pluralismul politic, ci din nevoia de a submina democrația europeană-unde cetățeanul ar trebui să aibă puterea-diferită în viziune cu totalitarismul rus. Recent însă, cazul deputatului european Maximilian Krah, membru al partidului de extremă dreaptă AfD, legat de spionaj în favoarea Chinei, demonstrează dincolo de înclinația către corupție a politicienilor europeni, că regimul comunist chinez, care este tot un regim totalitar, urmărește la rândul său subminarea democrației în Europa. Incidentul acesta este cu mult mai important și pentru reliefarea faptului că unele partide care se declară naționaliste sau patriotice, având politici uneori controversate, sunt doar partide ale mesajelor populiste, menite să atragă prin dezbinare, dar nu reușesc să fie partide pentru oameni în adevăratul sens al cuvântul. Abia în februarie anul acesta, Parlamentul European a aprobat o interzicere a plăților din surse terțe pentru reclamele cu caracter politic.
Este foarte probabil ca partidele politice cu ideologie extremistă din diverse state europene să fie mult mai prezente în mandatul acesta de europarlamentar, mai ales că în unele state occidentale precum Germania sau Austria această tendință există de câțiva ani, cel mai mult în parlamentele landurilor. Nu există un anume eșantion de vârstă sau criteriu definit care să arate ce categorie socială este nemulțumită și înclină către aceștia, ci sunt votanți din diverse pături sociale care consideră că problemele lor și ale societății nu au fost adresate de vechile partide aflate la putere. Acolo mai ales problemele economice îi împing pe oameni să schimbe puterea politică, dar și cele sociale sau culturale care sunt foarte pregnante în vestul Europei. Direcția anti-migranți a partidelor extremiste este foarte populară în rândul cetățenilor europeni din cauza antitezei culturale cu aceștia și toate situațiile negative ce derivă de aici. La acest scrutin însă, degradarea economică va fi cea care va face diferența în opțiunile alegătorilor. Eșecul vechilor partide este legat doar de ele însele, fiindcă nu au avut capacitatea de a adopta deciziile politice potrivite.- Încadrarea partidelor extremiste este uneori subiectivă, mai ales în discursul politic, dar dacă surse externe de finanțare vin din partea unor regimuri de inspirație totalitară, este clar în ce direcție se vor îndrepta politicile acelui partid. Aceste partide pot câștiga mai multă notorietate și voturi deși nu sunt majoritare în prezent în Parlamentul European sau în parlamentele naționale. Exemplificarea unei astfel de tendințe o face cazul partidului italian I fratelli di Italia, partid care nu este extremist ci mai degrabă conservator, ajuns la putere ulterior deteriorării constante a economiei italiene pe baza mai multor factori ce țin de criminalitatea organizată, costuri și schimbări climatice, probleme cu migrația și alte caracteristici ale mediului italian.Așa cum s-a întâmplat în Italia, societățile doresc o schimbare majoră atunci când traiul de zi cu zi este mai presant. Ceea ce nu înseamnă că cele mai bune decizii vor fi luate cu privire la viitor. Criza economică din Europa este rezultatul unor politici la nivel european și național care nu au avut ca premisă interesul cetățeanului, de aceea se va accentua semnificativ în lipsa unor reforme drastice.
- 2. Degradarea economică
Efectele economice ale pandemiei și ale crizei energetice sunt vizibile foarte dur anul acesta în situația financiară a multor afaceri. Unele, nu au rezistat și s-au închis total, mai ales în zonele cu o putere mică de cumpărare sau o lipsă de viziune a investițiilor. Altele, iau în considerare restructurările și se pregătesc să dea afară din angajați anul acesta și anul următor, după ce făcuseră deja asta cu un număr mai mic sau prin închiderea filialelor neproductive. În multe țări vest-europene, companii cu între 1000 și 5000 de angajați și chiar mai mult, plănuiesc să disponibilizeze între 10 și 15% dintre aceștia. Dacă în 2023, procentul firmelor care au intrat în insolvență, la nivel european, a fost de peste 8%, anul acesta el va fi cu siguranță mult mai mare.
Pandemia și criza energetică nu sunt însă cei mai pregnanți factori ai degradării economice din Europa, ci la baza ei stau politicile sociale și economice din ultimele decenii care în loc să aleagă un respect pentru mediu alături de un respect pentru om și meseria sa, au permis în unele cazuri lăcomia și profitul prin orice mijloace. Există aici numeroase exemple de firme europene, ce au fost lăsate de guvernele naționale, prin reglementare laxă sau inexistentă, să obțină profituri prea generoase în detrimentul intereselor angajaților și a pieței muncii din statul respectiv. Profituri care pentru managementul companiilor trebuie să fie mai mare de la an la an, s-au realizat pe fondul creșterii cantității muncii și stagnării veniturilor, a lipsei de investiții în resursa umană și în monopolizarea piețelor de desfacere. Dovada acestor politici se poate observa în regresul economic național al multor state europene, la care foarte mult a contribuit și internaționalizarea activităților economice. Internaționalizarea a condus la distribuirea profitului către părți terțe, iar veniturile către statele naționale au fost din ce în ce mai puține, fapt pentru care mijloacele de dezvoltare ale statelor respective sunt acum limitate.
Aceasta poate părea doar o teorie, dar practica ne arată că firme europene manufacturiere și-au externalizat de-a lungul deceniilor partea de producție spre zone cu forță de muncă mai ieftină, mai ales în China. Acolo ele au urmărit să obțină profit pe o piață foarte dezvoltată și cu putere de cumpărare în creștere de la an la an. Prin acest compromis modelul economic chinez a fost mereu consolidat în timp ce industria europeană a regresat. Mai mult, China este și va rămâne prin dumpingul economic pe baza căruia și-a câștigat statutul de putere comercială, un dușman al economiilor naționale europene. În răstimp de 20 de ani, din 2002 până în 2022, importurile europene din China au crescut de 9 ori, de la 73 de milioane la 626 de milioane euro, în timp ce industria manufacturieră în Europa a scăzut drastic, la 30% din nivelul de dinainte de internaționalizare. Rușinos este faptul că pentru profitul din China, mari firme europene își folosesc o parte din bani pentru a face lobby la nivelul Uniunii Europene ca relațiile și politicile să rămână neschimbate. Aceasta înseamnă și o scădere a locurilor de muncă pe continent plus alte consecințe grave în varii domenii. Situația economică actuală din Europa, este un punct critic al evoluției sale, și mai cu seamă un cumul al deciziilor deliberat sau involuntar greșite luate începând cu peste trei-patru decenii în urmă, mai ales la căderea blocului comunist. Strategiile economice naționale au fost cele care au împovărat sau au scos statele din derizoriu. De câțiva ani buni însă, deciziile Uniunii Europene cântăresc greu și doar aici există instrumentele necesare și puternice de a restabili economiile pe plan continental, ca situație câștig-câștig pentru toate părțile.
- 3. Lipsa valorilor morale și promovarea unor politici cu efect dezastruos
Foarte recent, investigația jurnaliștilor spanioli privind modul în care sunt tratați migranții din nordul Africii care vor să emigreze în Europa, prezintă unul dintre exemplele în care fondurile europene nu sunt utilizate corespunzător. Aici mai trebuie să avem în vedere pe de o parte că unele state europene sunt reticente la migranți din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, dar pe de altă parte se pot justifica prin experiența nefastă pe care cetățenii lor o au cu unii migranți, inclusiv aspectul că o parte din ei sunt angrenați în afaceri ilegale pe continent, ceea ce le scade popularitatea. Însă, cum a evolua înseamnă a persevera spre bine și nu spre a acutiza starea inițială, această abordare a creat mai multe probleme decât să le atenueze. A demonstrat că se perpetuează un sentiment de nepăsare, o lipsă a valorii de solidaritate, care oricum nu va duce la rezultat pozitiv pentru Europa. Nordul Africii este diferit din multe puncte de vedere, dar privind la contextul mai larg acolo trăiesc oameni care suferă din cauza secetei prelungite, a schimbărilor de climă, a lipsei unei ocupații care să aducă venit, a conflictelor de pe continent și în definitiv a traiului precar pentru o bună majoritate. O abordare mai potrivită ar fi aceea de a răspunde la nevoile economice și de stabilitate a regiunii. Bugetul alocat de UE putea fi folosit mai degrabă pentru programe de ecologizare, colectare selectivă, încurajarea afacerilor, susținerea agriculturii, promovarea democrației și incluziunii plus multe altele care sigur ar fi găsit oameni integri și dornici să schimbe ceva. Mai mult, o parte dintre migranți pot fi integrați economic în Europa, deoarece au calificări sau aptitudini benefice pentru dezvoltarea economică europeană. Migrația către Europa după pandemie este mai mare decât în anul 2015, când s-a declarat un val migrator substanțial, iar nepăsarea față de soarta acestora nu o va opri. Abordarea de acum a Uniunii Europene și a multor state membre este o strategie mediocră pe termen scurt care nu ajută nici migranții, nici bugetul statelor membre. Criza migranților este mai veche de anul 2015, la momentul apogeului său, iar la mai bine de un deceniu, lucrurile s-au înrăutățit după ce în 2021, valul de migranți a fost mai mare decât la acea vreme, ceea ce demonstrează cu atât mai mult că bugetul a fost prost cheltuit.
Lipsa unei viziunii comune și politicile cu efect dezastruos se văd cel mai bine la nivel economic. Situația economică actuală a statelor membre nu se poate scuza prin pandemie și stagnare economică. După cum am spus la punctul 2, este efectul politicilor economice defectuoase adoptate în urmă cu ani de zile și care au lăsat acea parte a economiei subterane să crească cu ajutorul tehnologiei, care au permis internaționalizarea producția firmelor europene pe alte continente pentru a reduce costurile cu angajații dar de fapt pentru a umple și mai mult buzunarele managementului, care prin internaționalizare au dezechilibrat piața locurilor de muncă și au degradat mediul înconjurător, care au protejat companiile ce cotizează la bugetul UE în dauna intereselor cetățenilor europeni, care nu au o viziune pe termen lung pentru nevoile oamenilor ci doar oferă iluzia de bunăstare. Mandatele de europarlamentari care tocmai se încheie stau sub pagina nefastă a scandalului de corupție privind luarea de mită de către europarlamentari din mai multe țări cu scopul de a favoriza Qatarul și Marocul. Aceste persoane cu un venit deja prea consistent prin statutul de europarlamentar ar fi decis în defavoarea intereselor Europei doar ca să adune câștiguri personale. O parte din aceste persoane și-au reluat funcția pe care o aveau chiar dacă au existat dovezi solide pentru vinovăția lor. Din acest deznodământ nu putem deduce decât faptul că funcția este deasupra legii și corupția este scuzabilă chiar și la nivelul Uniunii Europene.
Lipsa valorilor morale își are cel mai vizibil efect în manifestările generațiilor tinere, ele sunt produsul celor care i-au crescut și educat, fie direct, fie indirect, prin intermediul școlii, mass-media, grup de prieteni, mentalitate socială, mediu de proveniență, dar mai ales atitudini față de educarea copiilor. Europa la momentul actual este la foarte puțină distanță față de SUA în privința violenței de toate felurile. Aici nu ne comparăm cu alte continente ci ne raportăm la o societate europeană care se consideră foarte civilizată și civilizatoare. În schimb, delicvența juvenilă este la cote alarmante la fel ca și abuzurile sexuale, chiar în rândul minorilor, cei care ar trebui cel mai bine protejați de astfel de întâmplări. La fel ca în cazul lor, problema stringentă a drogurilor afectează nu doar orașe mari ci și comunități mici. Lipsa strategiilor adecvate pentru tineri și progresul lor denotă tot nepăsare și incompetență, ceea ce este foarte grav. Tinerii sunt angrenați în atât de sofisticată tehnologie încât devin parțial ceea ce văd prin ea și modul în care este ea, adică se distanțează de sentimente. În plus, viitorul economic, politic și social foarte incert este presant pentru tineri, mai ales odată cu asumarea independenței. Complexitatea vieții este mai ridicată decât în alte timpuri, iar dacă adulții se simt uneori depășiți de situație, pentru cei tineri este și mai greu. Cel mai mult îi bruiază totuși, exemplele negative care sunt împachetate frumos de mass-media și internet. Acolo văd ei modele și în prea multe cazuri, le văd pe cele greșite, uneori fiindcă acelea sunt cele mai promovate. Abordarea Uniunii Europene cu privire la educația sexuală, adică distrugerea implicării sentimentelor și a valorilor, a pus și mai mult paie pe foc. Degradarea economică și lipsa perspectivelor pe baza meritelor a scăzut prea mult șansele tinerilor la un viitor nu neapărat decent, ci liniștit. Politicile legate de tineri de până acum lasă mult de dorit, pe lângă faptul că nu au legătură cu nevoile tinerilor, unele nu se inspiră din experiența umană așa cum se laudă tot felul de sloganuri. Încă și mijloace prin care tinerii să exerseze democrația pentru a fi o generație pregătită să țină cont de semeni, sunt extrem de puține.
În sensul acesta vedem că avem cel mai înalt nivel de violență în școli, cel mai mare consum de droguri în rândul tinerilor, creșterea traficului de persoane și armament ilegal, cel mai mare nivel al abuzurilor sexuale, al suferinzilor de boli mintale și depresie, enorma discrepanță între clasa de sus și clasa medie a veniturilor, degradarea traiului de zi cu zi, degradarea gradului de siguranță pe stradă și multe altele. Toate cele de mai sus sunt și o consecință a deciziilor politice la nivel european, ale celor care au lucrat pentru interesele personale și pentru interese obscure, în defavoarea celor pe care îi reprezintă. Evident, schimbarea depinde de noi toți, așa că trebuie să avem grijă ce încurajăm.
De ce este Uniunea Europeană atât de importantă încă? Pentru că deține pârghiile juridice și politice prin care poate schimba situații și stări de fapt la nivel european și mai mult decât atât, concentrează un buget consistent ce cântărește substanțial la dezvoltarea continentului și la rezolvarea altor probleme, dacă opțiunile de utilizare sunt potrivite. De aceea, nimeni nu ar trebui să fie indiferent la ocazia de a alege cine poate lua decizii la Bruxelles. Deși în această eră a informației, orice minciună poate fi frumos ambalată și este tot mai dificil să urmărești adevărul despre un candidat sau altul, dacă își respectă angajamentele sau nu și dacă merită să reprezinte țara acolo unde trebuie apărate interesele ei cel mai aprig, putem să cântărim politica partidelor din care fac parte și să ne convingem în ce direcție vor merge deciziile lor de mai târziu.
Concluzia este că anul acesta ni se dă șansa să alegem un grup de oameni ce vor face politici care apoi se vor impune tuturor statelor și vor reprezenta viziunea statului național din care provin la nivel european, deci alegerea este importantă.
