În contextul invaziei ilegale și neprovocate din 24 februarie a Rusiei împotriva Ucrainei și a escaladării ulterioare a dezinformării în rețelele de socializare, 45north, în parteneriat cu Beacon Project,  o inițiativă a Institutului Republican Internațional, a analizat conversația în limba română pe mai multe platforme de social media pentru a înțelege cum narațiuni maligne pro-ruse au pătruns în aceste medii. În rapoarte anterioare, am analizat narațiunile specifice de pe Facebook, Twitter și Telegram, cine le-a difuzat și cum s-au răspândit. În acest raport final ne uităm la datele pentru Facebook (platforma socială dominantă în România) așa cum sunt reprezentate pe grafice, pentru a vedea cum s-a desfășurat povestea războiului, așa cum este văzută prin vârfurile și văile acestor grafice.

For English, click here

Raportul integral este disponibil pentru consultare și descărcare mai jos:

Războiul din Ucraina, purtat în inima Europei, ar putea fi cel mai important eveniment geopolitic și istoric din cursul vieții noastre. Dincolo de deciziile tactice cotidiene, titlurile de știri, discursurile politice, nenumăratele opinii, narațiuni, maligne sau de altă natură, care inundă spațiul real și online, există realitatea suferinței și morții ucrainenilor de rând, precum și lecțiile pe care lumea le va învăța, după ce acest război se încheie. Dacă acele lecții predică faptul că puterea brută face legea, atunci acea lume nu va fi un loc bun în care să trăiască copiii noștri, așa cum a spus președintele Zelenski în discursul său din 21 decembrie, în Congresul SUA.

Aceste lecții sunt deja în curs de învățare. Toată lumea, de la oamenii obișnuiți, până la factorii de decizie și personalitățile politice, urmărește cum se desfășoară acest război și asta le schimbă ideile, mentalitatea și calculele. Această schimbare a percepțiilor ar putea fi surprinsă parțial în conversația pe care o avem între noi în omniprezentele rețelele sociale.

Chiar dacă niciun produs analitic nu este perfect și comprehensiv, mai ales atunci când avem de-a face cu volume mari și complexe de date, suntem încrezători că putem extrage o serie de informații cheie valoroase, pe baza datelor analizate în acest raport, precum și în cele patru rapoarte anterioare despre prevalența narațiunilor maligne în conversația de pe social media în limba română (disponibile aici):

• România este o țară aflată în categoria de risc atunci când vine vorba de prevalența narațiunilor maligne pro-ruse. Acest lucru a fost confirmat și într-un raport de cercetare anterior de la Beacon Project. După cum am văzut în rapoartele noastre anterioare legate de narațiunile maligne apărute în conversația în limba română pe rețelele de socializare, postările de pe Facebook care se opun Ucrainei au adunat procente semnificative din numărul total de interacțiuni (mai mult de 50% pentru ambele jumătăți ale anului pentru narațiunile anti-NATO/anti-SUA). Din cele 26 de date calendaristice (vârfuri și/sau evenimente majore) analizate în acest raport, 10 au avut postarea cu cele mai multe interacțiuni care conținea narațiuni clare maligne, pro-ruse.
• Moldova are un rol disproporționat de mare în conversația de pe rețelele sociale în limba română. Moldova are aproximativ 14% din populația României, dar această diferență mare cu siguranță nu se reflectă în datele de pe Facebook. Conform raportului nostru de narațiuni maligne pentru iulie – decembrie 2022, 55% din totalul interacțiunilor adunate de postările analizate au fost din Moldova. În acest raport, din cele 26 de date calendaristice (vârfuri și/sau evenimente majore) analizate, 8 au avut postarea cu cele mai multe interacțiuni înregistrate provenind de la sursă din Moldova.
• Facebook este rețeaua de socializare dominantă în România și Moldova, dar conținutul consumat aici ar putea fi o oglindă a conținutului consumat la televizor. În rapoartele noastre anterioare am citat un sondaj realizat de IRES (companie românească de sondaje), care a concluzionat că principala sursă de informare pentru români, cu privire la războiul din Ucraina, a fost televizorul (87% au confirmat drept sursă), în timp ce a doua sursă a fost social media (27% au confirmat drept sursă. Cum majoritatea canalelor TV au și o prezență în rețelele de socializare, și având în vedere tendința cunoscută a oamenilor de a consuma conținut care le întărește convingerile și opiniile deja consolidate (gândire deziderativă), aceasta înseamnă că o parte semnificativă a conținutului prezent pe rețelelor sociale românești, legat de războiul din  Ucraina, ar putea fi o extensie a ceea ce se consumă la televizor. Din cele 26 de date calendaristice (vârfuri și/sau evenimente majore) analizate în acest raport, 8 au avut postarea cu cele mai multe interacțiuni provenind de pe pagina de Facebook a unui canal TV.
• Oboseala legată de război este reală. Acest lucru este evident în figura 1 din raportul integral (disponibil pentru a fi descărcat mai sus). Vârful din 24 februarie, când a început războiul, se transformă treptat într-o vale, care se stabilizează din 19 mai, cu doar patru vârfuri atingând peste 1600 de posturi într-o singură zi după această dată. Asta în ciuda faptului că după 19 mai au avut loc multe evenimente majore (opt, conform listei noastre din Anexa I). De asemenea, conform rapoartelor noastre anterioare cu privire la narațiuni maligne legate de război în 2022, am observat o scădere semnificativă a numărului total de interacțiuni adunate de fiecare narațiune analizată în a doua jumătate a anului 2022, în comparație cu perioada ianuarie – iunie (cea mai mare scădere procentuală a fost asociat cu narațiunea Reconciliere (pace favorabilă Rusiei), 62,1%, de la 1.271.404 la 482.468 de interacțiuni. Motivul evident pentru această scădere ar putea fi oboseala publicului datorită expunerii la știri zilnice referitoare la război, precum și faptul că ciclul știrilor a încorporat în cele din urmă alte subiecte pe măsură ce timpul a trecut din 24 februarie. Desigur, există sunt cu siguranță alți factori care ar putea influența această tendință, acesta fiind un bun subiect de cercetare separat, potențial.
• Conținutul video este dominant atunci când vine vorba de postările cu cele mai multe interacțiuni. Aceasta a fost o altă informație valoroasă pe care am obținut-o din cercetarea noastră. În acest raport, din cele 26 de date calendaristice (vârfuri și/sau evenimente majore) analizate, 17 au avut drept postarea cu cele mai multe interacțiuni un videoclip. Această tendință a fost confirmată și în rapoartele noastre anterioare legate de Ucraina. Conform acestor rapoarte anterioare, videoclipurile tindeau să fie și mai răspândite printre postările etichetate drept în opoziție cu Ucraina/NATO.
• Când ne uităm la narațiunile maligne, de multe ori, sentimentul anti-american este mai răspândit decât sentimentul pro-rus. Pe baza rapoartele anterioare, în care am analizat trei narațiuni specifice (Anti-NATO/Anti-SUA, Reconciliere (pace favorabilă Rusiei), Securitate Energetică), conținutul malign s-a concentrat în special pe a demoniza America, decât să susțină propriu-zis Rusia. Bineînțeles, au existat postări care susțineau acțiunile Rusiei, dar de multe ori acțiunile Rusiei au fost scuzate prin whataboutism care făcea referire la America și prin acuzații de provocări americane. America este adesea descrisă drept păpușarul din spatele războiului, tratându-și aliații ca pe niște colonii, amestecându-se în treburile interne ale României și dictând autorităților române ce să facă în continuare.

Recomandări:

Pe baza informațiilor cheie pe care le-am prezentat mai sus și prin evaluarea consecințelor și efectelor acestora, am formulat câteva recomandări despre a căror implementare credem că ar putea îmbunătăți calitatea conversației pe rețelele sociale din România și Moldova, precum și să diminueze propagarea narațiunilor maligne, avansând astfel Interesele României și ale aliaților săi cu privire la războiul din Ucraina:

• Moldova trebuie să fie luată în considerare în orice tip de demers analitic sau inițiativă de politică publică legată de combaterea dezinformării de orice fel, având în vedere rolul său semnificativ dovedit în conversația din social media în limba română. Desigur, rolul strategic al Moldovei era deja evident, mai ales pentru România și în contextul invaziei ilegale a Ucrainei de către Rusia, iar informațiile ce reies din cercetarea noastră întăresc această idee și în spațiul social media.
• Rețelele de socializare sunt omniprezente și importante, dar pe măsură ce ne uităm la datele sondajelor citate, 86% dintre români consumă informații despre războiul din Ucraina de la TV. Aceasta înseamnă că cercetarea dezinformării trebuie să concentreze resurse și asupra acestei componente, dacă vrem să știm cum se răspândesc narațiunile maligne în populație. Aceasta înseamnă că agențiile naționale de reglementare, care au responsabilitatea de a monitoriza conținutul TV, au, un rol cheie în stoparea răspândirii dezinformării.
• Deoarece am aflat că videoclipul este tipul de conținut care tinde să adune cele mai multe interacțiuni pe Facebook, asta demonstrează necesitatea extinderii cercetării cu privire la dezinformare pe platformele de socializare centrate pe conținut video, precum TikTok sau YouTube.
• Prevalența conținutului video, atunci când este cuplată cu proliferarea videoclipurilor deepfake, să tragă un semnal de alarmă. Odată cu creșterea inevitabilă a conținutului generat de inteligență artificială, conținutul video alterat malign se va dovedi probabil un instrument puternic pentru a schimba percepțiile în cadrul unei populații, în special a unei populații care nu are instrumentele pentru a se proteja. Prima și cea mai importantă linie de apărare ar trebui să fie platformele sociale în sine, care ar trebui să dezvolte politici clare și ușor de înțeles prin care să prevină proliferarea conținutului de tip deepfake.
• În ceea ce privește narațiunile maligne legate de prezența și influența americană în România și nu numai, un prim pas pentru combaterea acestora ar fi creșterea legăturilor culturale dintre cele două țări prin inițiative bilaterale de stat și private. Deși există evenimente culturale susținute de ambasada SUA în România, aceste eforturi ar trebui intensificate semnificativ, astfel încât populația românească să înțeleagă mai bine faptul că România și America împărtășesc aceleași valori și au interesele fundamentale aliniate

Acest raport a fost realizat cu ajutorul Beacon Project, o inițiativă a Institutului Republican Internațional. Opiniile exprimate în acest raport aparțin strict autorilor și nu reflectă poziția Institutului Republican Internațional.

The ninth year of war in Ukraine: the peaks and troughs of the Romanian Facebook conversation

In the context of the illegal and unprovoked February 24 Russian invasion of Ukraine and the subsequent escalation of disinformation in social media, 45north, in partnership with the International Republican Institute’s Beacon Project, analyzed the social media Romanian language conversation across multiple social media platforms to try to understand how Russian malign narratives permeated these environments. In previous reports we have looked at specific narratives on Facebook, Twitter and Telegram, who disseminated them and how they have spread. In this final report we look at Facebook data (the dominant social platform in Romania) as plotted on graphs, to see how the story of the war unfolded as seen through the peaks and troughs of these graphs.

Russia’s illegal and unprovoked war against Ukraine, waged in the heart of Europe, might be the most important geopolitically and historically consequential event of our lifetimes. Beyond the everyday tactical decisions, the news headlines, the political speeches, the countless opinions, narratives, malign or otherwise, flooding real and online space, there is the reality of the suffering and death of ordinary Ukrainians and the lessons the world will learn after this war ends. If those lessons preach that might make right, then that world will not be a good place in which our children will live, as President Zelensky said in his December 21 address to the U.S. Congress.

These lessons are already in the process of being learned. Everyone, from everyday people, to decision makers and political figures, watch how this unfolds and that changes their ideas, mindset and calculations. This change in perceptions might be partially captured in the conversation we have amongst ourselves in the ubiquitousness of social media.

Even though no analytical product is perfect and thoroughly comprehensive, especially when dealing with large and complex volumes of data, we are confident we can draw a series of valuable key insights, based on the data analyzed in this report, as well as in the four previous reports on the prevalence of malign narratives in the Romanian language social media conversation (available here):

1. Romania is a country at risk when it comes to the prevalence of pro-Russian malign narratives. This was also confirmed in a previous extensive research report from Beacon Project. As we have seen in our previous malign narratives reports related to Ukraine, Facebook posts opposing Ukraine gathered significant percentages of the total number of interactions (more than 50% for both halves of the year for the Anti-NATO/Anti-US narrative data). Out of the 26 dates (peaks and/or major events) analyzed in this report, 10 had the post with the most interactions containing clear malign, pro-Russian narratives. 
2. Moldova has an outsized role in the Romanian language social media conversation. Moldova has roughly 14% of Romania’s population, but that big difference is definitely not reflected in the Facebook data. According to our malign narratives report for July-December 2022, 55% of the total interactions gathered by analyzed posts were from Moldova. In this report, out of the 26 dates (peaks and/or major events) analyzed, 8 had the top post by number of interactions from a Moldovan source. 
3. Facebook is the dominant social media platform in Romania and Moldova, but the content consumed here might be a mirror of content consumed on TV. In our previous reports, we cited a poll by IRES (Romanian polling company), that concluded that the main source of information for Romanians, with regards to the war in Ukraine, was television (87% confirmed it as a source), while the second source was social media (27% confirmed it as a source). With most TV channels also having a social media presence, and with a known propensity for people to consume content that reinforce their already consolidated beliefs and opinions (confirmation bias), this means that a significant portion of the Romanian social media content related to the war in Ukraine might be an extension of what is consumed on TV. Out of the 26 dates (peaks and/or major events) analyzed in this report, 8 had the post with the most interactions coming from a TV channel’s Facebook page. 
4. War fatigue is real. This is evident in figure 1 of this report. The peak from February 24, the start of the war, gradually turns into a trough, plateauing from May 19, with only four peaks reaching beyond 1600 posts in a single day. This is despite the fact that after May 19 there were many major events (eight, according to our list in Annex I). Also, according to our previous malign narratives reports for 2022, we saw a very significant drop in the total number of interactions gathered by each analyzed narrative in the second half of 2022, when compared to the January – June period (the biggest percentage drop was associated with the Appeasement narrative (62,1%, from 1,271,404 to 482,468 interactions). The most obvious reason for this might be war fatigue and the fact that the news cycle eventually incorporated other topics as time passed from February 24. Of course, there are certainly other factors that might come into play, this being a good separate proposed topic of research to better understand these potential additional factors.
5. Video content is dominant when it comes to the posts with the most interactions. This was another very clear insight we gained from our research. In this report, out of the 26 dates (peaks and/or major events) analyzed, 17 had the post with the most interactions being a video. This trend was confirmed in our previous Ukraine related reports. According to these previous reports, videos tended to be even more prevalent among posts labeled as opposed to Ukraine. 
6. When looking at malign narratives, more times than not, anti-American sentiment is more prevalent than pro-Russian sentiment. Based on the analysis of the data in the previous reports, with three specific narratives in focus (Anti-NATO/Anti-US, Appeasement, Energy Security), malign content more often than not criticized America than specifically supporting Russia. Of course, there were posts that supported Russia’s actions, but many times Russia actions were excused through American-related whataboutism and through accusation of American provocations. America is often portrayed as the puppet master behind the war, treating its allies like colonies, meddling in internal affairs in Romania and dictating to Romanian authorities what to do next.

Recommendations:

Based on the key insights we presented above and by evaluating their consequences and effects, we lay out several recommendations that we think might improve the quality of the social media conversation in Romania and Moldova, as well as diminish the propagation of malign narratives, thus advancing Romania’s and its allies interests regarding the war in Ukraine:

• Moldova must be taken into account in any type of analytical endeavor or public policy related to the mitigation of disinformation of any kind, given its proven significant role in the social media conversation in the Romanian language. Of course, Moldova’s strategic role was already evidently important, especially for Romania and in the context of Russia’s illegal invasion, and our insights reinforce this idea in the social media space. 
• Social media is ubiquitous and important but as we look at the cited polling data, 86% of Romanians consume information about the war in Ukraine from TV. This means that research must focus resources on this component as well, if we want to know how disinformation spreads in the larger population. This means that national regulatory agencies that have the responsibility to monitor TV content also have a key role in stopping the spread of disinformation. 
• Because we learned that video is the type of content that tends to gather the most interactions on Facebook, it demonstrates the need to extend specific disinformation research for video-based platforms like TikTok or YouTube, as well as to focus on video posts on other platforms.
• The insight regarding the prevalence of video content should also raise alarms when coupled to the rise of deepfake videos. With the inevitable rise of AI-generated content, malign altered video content will probably prove to be a powerful tool to change perceptions within a population, especially a population that does not have the tools to protect itself. The first and most important line of defense should be the social platforms themselves, which should develop clear and understandable policies designed to mitigate deepfake videos
• With regards to the malign narratives around American presence and influence in Romania and beyond, a first step to combat this would be to increase cultural ties between the two countries through bilateral state and private initiatives. While there are cultural events supported by the U.S. embassy in Romania, these efforts should be significantly scaled up, in order for the Romanian population to have a better understanding of the fact that Romania and America share the same values and have their fundamental interests aligned.

This report has been prepared with support from IRI’s Beacon Project. The opinions expressed are solely those of the author and do not reflect those of IRI.