45north, în parteneriat cu Beacon Project, o inițiativă a Institutului Republican Internațional, a analizat postările în limba română asociate războiului din Ucraina de pe trei rețele sociale (Facebook, Twitter și Telegram) pentru ultimele șase luni ale anului 2022. Raportul complet îl găsiți mai jos, inclusiv metodologia aplicată analizei.

For English, click here.

Vă încurajăm să citiți analiza completă în fișierul PDF atașat mai jos:

În raportul nostru anterior, pe care îl puteți citi aici, am analizat primele 100 de postări (după numărul de interacțiuni înregistrate) din prima jumătate a anului 2022, postări legate de tema refugiaților ucraineni, iar acum vom compara aceste informații cu cele pentru a doua jumătate a anului 2022. Vrem să înțelegem care au fost principalele narațiuni de dezinformare în această perioadă și dacă discursul instigator la ură a pătruns în conversația în limba română de pe social media.

Principalele observații

• Facebook rămâne platforma de socializare preferată de români, cu numărul mediu de interacțiuni pe postare pentru Facebook (3351) depășind cu mult Twitter (17) și Telegram (1511). Asta înseamnă că mecanismele specifice implicate în utilizarea Facebook (de exemplu, participarea în grupuri de pe Facebook) sunt relevante pentru modul în care dezinformarea și narațiunile maligne se răspândesc în pe această platformă.
• Subiectul crizei refugiaților din Ucraina a apărut semnificativ mai puțin în conversația de pe rețelele sociale din România în a doua jumătate a anului 2022, comparativ cu prima jumătate, cu aproape 83% mai puține interacțiuni pentru primele 100 de postări.

• Postările din Moldova au continuat să cântărească foarte mult în distribuția interacțiunilor totale pentru postările analizate, cu 41,1% din totalul interacțiunilor de pe Facebook, întărind comentariul nostru din primul raport, anume că Moldova depășește raportul demografic față de România, când vine vorba de interacțiunile înregistrate de postările din această țară vorbitoare de limba română, cel puțin pe acest subiect specific.

• În timp ce numărul total de interacțiuni care provin de la postări care susțin Ucraina este încă într-o majoritate clară în perioada iulie-decembrie (60,4% pentru Facebook și 58,5% pentru Twitter), observăm o scădere semnificativă a acestor procente în comparație cu raportul anterior (în prima parte a anului 85,8% dintre interacțiunile susținând refugiații ucraineni pe Facebook și 87,8% dintre interacțiunile pe Twitter).

• A doua jumătate a anului a confirmat încă o dată că Twitter nu este platforma social media preferată de români, dar nici de către moldoveni, numărul total de interacțiuni scăzând de la 9854 la 1704, pentru primele 100 de postări relevante.
• Postările pe Twitter care se opun refugiaților ucraineni provin în cea mai mare parte din surse necunoscute și/sau îndoielnice (Unknown & Questionable), adică doar simple declarații pe Twitter, fără nicio dovadă sau link-uri asociate. De exemplu, un utilizator are patru postări etichetate drept “oppose” (dintr-un total de 18 postări care se opun refugiaților ucraineni) în această analiză, unde povestește în mod anecdotic că refugiați ucraineni pictează zvastici în Marea Britanie sau cum a auzit doi copii într-un autobuz vorbind despre cum copiii ucraineni primesc mai mulți bani de la statul român decât primesc ei din alocația de stat. Acest tip de discurs poate fi definit mai ușor drept discurs instigator la ură, deoarece îi descrie pe toți refugiații ucraineni drept simpatizanți naziști și sugerează, de asemenea, că toți beneficiază în mod greșit și nedrept de resursele materiale ale României.
• Pentru Telegram, sintaxa folosită pentru acest raport a generat doar 14 postări, cu 21162 de interacțiuni, postări care se referă la refugiați ucraineni. Toate postările analizate sunt din România și 13 sunt în opoziție cu refugiații ucraineni și doar una este etichetată drept neutră. Postările provin din patru surse marcate ca fiind “Questionable”(Îndoielnice) sau “Fake/ Conspiracy” (false/ conspirație). Postările au relativizat în general suferința refugiaților ucraineni, punând la îndoială statutul acestora și împingând ideea că românii și guvernul român ar trebui să aibă mai întâi grijă de proprii cetățeni, dând de înțeles că nimeni nu are de câștigat atunci când statul român sau cetățenii români ajută refugiați ucraineni.
• Discursul instigator la ură care urmează definiția exactă a Națiunilor Unite este în mare parte absent din datele analizate (folosirea terminologiei peiorative, de exemplu), dar discursul politic împotriva finanțării refugiaților sau conținutul denaturat din mass-media tind să adune utilizatorii rețelelor sociale în comentarii unde apare clar discurs instigator la ură. Cu alte cuvinte, fie pentru câștiguri politice, fie pentru click-uri și vizitatori, unii politicieni și/sau unele organizații media fac apel la cele mai rele impulsuri și hrănesc o cultură a urii față de refugiați și față de cauza Ucrainei.

Acest raport a fost realizat cu ajutorul Beacon Project, o inițiativă a Institutului Republican Internațional. Opiniile exprimate în acest raport aparțin strict autorilor și nu reflectă poziția Institutului Republican Internațional.

Romanian Language Social Media Monitoring: Hate Speech against Ukrainian Refugees (July – December 2022)

45north, in partnership with the International Republican Institute’s Beacon Project, analyzed Romanian language social media data from Facebook, Twitter and Telegram for the second half of 2022, data associated with the war in Ukraine. You can find the full report above, including the methodology applied to the analysis.

In our previous report, which you can read here, we analyzed the top 100 posts on social media related to Ukrainian refugees from the first half of 2022 and now we will compare those numbers with the insights from the second half of the year. We want to understand what were the main disinformation narratives present and if hate speech permeated the social media conversation. 

Key takeaways

• Facebook remains the preferred social media platform for Romanians with the number of median interactions per post for Facebook (33514) far surpassing Twitter (17) and Telegram (1511). This means that the specific mechanics involved in using Facebook (for example, participating in Facebook groups) are relevant to how disinformation and malign narratives spread within the Romanian language social media ecosystem. 

• The topic of the Ukrainian refugee crisis has appeared significantly less in the Romanian social media conversation in the second half of 2022, compared to the first half, with almost 83% less interactions for the top 100 posts.

• Posts from Moldova continued to weigh heavily in the distribution of total interactions for the analyzed posts, with 41,1% of the total Facebook interactions, adding to our commentary in the first report, that Moldova outweighs its demographic ratio with Romania when it comes to social media relevance, at least on this particular topic.

• While the total number of interactions coming from posts that support Ukraine is still in a clear majority (60,4% for Facebook and 58,5% for Twitter), we see a significant drop in these percentages when compared to the previous report. (for the first part of the year 85,8% of interactions supporting Ukrainian refugees on Facebook and 87,8% of interactions on Twitter).

• The second half of the year confirmed once again that Twitter is not the social media platform of choice for Romanians, nor for Moldovans, as the total number of interactions dropped from 9854 to 1704, for the top 100 relevant posts. 

• Twitter posts opposing Ukrainian refugees mostly come from unknown and/or questionable sources, that just tweet statements, without any evidence or links. For example, one user has four posts (from a total of 18 posts opposing Ukrainian refugees) in this analysis, where she anecdotally says that Ukrainian refugees are painting swastikas in the UK or how she heard two children in a bus talking how Ukrainian children coming to Romania get more money on a monthly basis than their state allowance. This type of speech can be more easily defined as hate speech as it paints all Ukrainian refugees as Nazi sympathizers, and it also implies that all of them wrongfully and premeditatedly benefit from Romania’s resources.

• For Telegram, the syntax used for the query generated only fourteen posts, with 21162 interactions that referred to Ukrainian refugees. All of the analyzed posts were from Romania and thirteen were in opposition of Ukrainian refugees and one neutral, coming from four Questionable or Fake/ Conspiracy sources.  The posts generally relativized the suffering of Ukrainian refugees, questioning their status and pushing the idea that Romanians and the Romanian government should first take care of its own citizens, implying that this responsibility and the responsibility of helping refugees are in a zero sum game. 

• Hate speech that follows the exact definition stated by the United Nations is mostly absent from the analyzed data (the use of pejorative terminology, for example) but political speech against funding the refugees or skewed content from mainstream media tends to gather social media users in the comments that clearly express hate speech. In other words, for either political gains or clicks and viewership, politicians and/or media organizations appeal to the worst impulses and nurture a culture of hate towards the refugees and towards Ukraine’s cause. 

This report has been prepared with support from IRI’s Beacon Project. The opinions expressed are solely those of the author and do not reflect those of IRI.