45north, în parteneriat cu Beacon Project, o inițiativă a Institutului Republican Internațional, a analizat postările în limba română asociate războiului din Ucraina de pe trei rețele sociale (Facebook, Twitter și Telegram) pentru primele șase luni ale anului 2022. Raportul complet îl găsiți mai jos, inclusiv metodologia aplicată analizei.

For English, click here

Vă încurajăm să citiți analiza completă în fișierul PDF atașat mai jos:

Am analizat primele 100 de postări relevante (raportat la numărul de interacțiuni înregistrate) pentru trei narațiuni distincte: Reconciliere (pace favorabilă Rusiei), Anti-NATO/ Anti-SUA și Securitate Energetică (consultați secțiunea Metodologie din raportul complet pentru mai multe detalii despre aceste narațiuni).

Principalele informații extrase din analiza celor trei narațiuni

• Prima concluzie semnificativă din această cercetare este că Facebook rămâne de departe platforma de social media dominantă în România, în comparație cu Twitter și Telegram. Acest lucru este important pentru că ne arată unde ar trebui să ne concentrăm eforturile pentru a monitoriza conversația în limba română pe rețelele sociale pentru a contracara dezinformarea în viitor.

• Pentru Facebook, postările etichetate ca „oppose” (poziționare împotriva Ucrainei și a Aliaților) au adunat un număr semnificativ din totalul interacțiunilor pentru primele 100 de postări relevante analizate, variind de la 30,8% (narațiunea Reconciliere), la 50% (narațiunea Anti-NATO/Anti-SUA). Narațiunea Securitate Energetică a înregistrat 38% din totalul interacțiunilor din postările etichetate drept „oppose”.

• Postările etichetate ca „oppose” adună în medie mai multe interacțiuni decât cele marcate ca „support”. De exemplu, pentru narațiunea despre securitate energetică, 29 de postări (din 100 de postări relevante analizate) au generat 38% din interacțiuni, pentru narațiunea Anti-NATO/Anti-SUA, 47 de postări au generat 50% din totalul interacțiunilor și pentru narațiunea “Reconciliere, 21 de postări au generat 30,8% din totalul interacțiunilor.

• Pe baza numărului de interacțiuni adunate, variind de la 5% (pentru narațiunea Anti-NATO/Anti-SUA), la 23,8% (pentru narațiunea Reconciliere), Moldova este o parte semnificativă a conversației pe Facebook în limba română. Pentru narațiunea Reconciliere, de fapt depășește cu mult ponderea sa demografică în raport cu România (Moldova are aproximativ 14% din populația României).

• Postările din surse etichetate ca “Fals/Conspirație” și “Questionable” (Îndoielnice) au adunat în mod constant mai mult decât dublu sau chiar triplu numărului de interacțiuni față de postările din surse etichetate drept “Quality”. Asta înseamnă că tipul de conținut media de calitate se „îneacă” într-o mare de dezinformare și conținut îndoielnic care poate fi promovat în baza algoritmilor Facebook, care sunt favorabili conținutului ce produce diviziune socială.

• Videoclipurile tind să fie cea mai răspândită formă de postare pe Facebook, mai ales când ne uităm strict la postările etichetate ca „oppose”. Faptul că acest tip de conținut adună în general cele mai multe interacțiuni arată că are un impact mai profund asupra consumatorilor decât conținutul de tip text sau podcast/ audio.

• Conținutul din surse politice ocupă locul unu în ceea ce privește interacțiunile adunate pe Facebook pentru două dintre cele trei narațiuni. Sursele politice, în general, susțin Ucraina și cauza acesteia, dar dezavantajul este că, într-un mediu politic și social extrem de polarizat, conținutul generat de politicieni/partide politice tinde să fie neglijat de către oamenii care sunt în opoziție cu aceștia. Astfel, în această cheie, faptul că acest tip de sursă adună atât de multe interacțiuni ar putea fi mai degrabă un aspect negativ.

• Temele generale de dezinformare pe care le-am întâlnit în postările analizate pe Facebook sunt „America este instigatorul războiului”, „Europa va îngheța fără gazul rusesc”, „România ar trebui să adopte neutralitatea pentru a nu fi târâtă în război” , „Expansionismul NATO a provocat Rusia”, „Liderii români îi urmează orbește pe americani”. O altă temă comună este lipsa unei distincții clare între agresor și victimă și echivalarea directă sau indirectă între cele două.

• Twitter nu este platforma preferată de români și acest lucru a fost evident în diferența dintre numărul total de interacțiuni adunate pe cele trei narațiuni în comparație cu cele de pe Facebook.

• Cea mai mare diferență pentru datele de pe Twitter, în comparație cu cele de pe Facebook, pe lângă interacțiunile totale adunate, este că există un procent mai mare de postări (și interacțiuni ulterioare) care susțin Ucraina. Pentru narațiunile Anti-NATO/Anti-SUA și Securitatea Energetică, interacțiunile din postările etichetate drept „support” sunt în majoritate clară (68,9%, respectiv 65,8%). În cazul narațiunii “Reconciliere”, interacțiunile din postările neutre sunt în majoritate (80,7%) din cauza modului în care am gândit conceptul “neutru” în contextul acestei narațiuni. Pentru mai multe informații, vă invităm să citiți raportul complet.

• Temele generale de pe Twitter care se opun Ucrainei reflectă în cea mai mare parte ceea ce am văzut pe Facebook, cu idei precum „America vrea război”, „Ar trebui să negociem pentru gazul rusesc și să nu plătim pentru gazul american scump (GNL)”. În plus, observăm laitmotiv al valorilor iliberale printre postările de pe Twitter, în care mai mulți utilizatori se simt mai aproape de Rusia decât de un Vest decadent.

Acest raport a fost realizat cu ajutorul Beacon Project, o inițiativă a Institutului Republican Internațional. Opiniile exprimate în acest raport aparțin strict autorilor și nu reflectă poziția Institutului Republican Internațional.

Romanian Language Social Media Monitoring: Malign Narratives in the Context of the War in Ukraine (January – June 2022)

45north, in partnership with the International Republican Institute’s Beacon Project, analyzed Romanian language social media data from Facebook, Twitter and Telegram for the first six months of 2022, data associated with the war in Ukraine. You can find the full report above, including the methodology applied to the analysis.

We analyzed the top 100 most popular posts based on the number of interactions gathered for three separate narratives: Appeasement, Anti-NATO/ Anti-US and Energy Security (please see the Methodology section in the full report for more details about these narratives). 

Key takeaways from all three narratives

• The first significant takeaway from this research is that Facebook remains the dominant social media platform in Romania by far, when compared to Twitter and Telegram. This is important because it shows us where we should focus our efforts to monitor Romanian language social media conversation in order to counter disinformation in the future.

• For Facebook, posts labeled as “oppose” gathered significant numbers of the total interactions for the top 100 relevant posts analyzed, ranging from 30,8% (Appeasement narrative) to 50% (Anti-NATO/Anti-US narrative). The Energy Security registered 38% of total interactions from posts labeled as “oppose”.

• Also, posts labeled as “oppose” gather significantly more interactions than those marked as “support”. For example, for the Energy Security narrative, 29 posts (from 100 relevant posts analyzed) generated 38% of the interactions, for the Anti-NATO/Anti-US narrative, 47 posts generated 50% of total interactions and for the Appeasement narrative, 21 posts generated 30,8% of total interactions.

• Based on the number of interactions gathered, ranging from 5% (for the Anti-NATO/anti-US narrative) to 23,8% (for the Appeasement narrative), Moldova is a significant part of the Romanian language Facebook conversation. For the Appeasement narrative, it actually “punches” above its demographic weight in relation to Romania (Moldova has approximately 14% of Romania’s population).

• Posts from sources labeled as Fake/Conspiracy and Questionable have consistently gathered more than double or even triple the number of interactions than posts from sources labeled as Quality. This means that quality mainstream media content is far and between and it “drowns” in a sea of questionable content and disinformation that may be promoted under Facebook’s algorithms, that are favorable to divisive content. 

• Videos tend to be the most prevalent form of Facebook post, especially when looking strictly at posts labeled as “oppose”. The fact that this type of content generally gathers the most interactions shows that it has a deeper impact on viewers than text or podcast/audio.

• Content from Political Biased sources rank number one in terms of interactions gathered on Facebook for two of the three narratives. Political Biased sources in general are supportive of Ukraine and its cause but the drawback is that in a highly polarized political and social environment, content from politicians / political parties tends to be discounted offhand by people that are in opposition with that particular politician/political party, thus Political Biased sources being the number one type of source in terms of interactions gathered in two of the three narratives might rather be characterized as negative.

• The broad themes of disinformation that we have encountered in the analyzed posts on Facebook are “America is the instigator of the war”, “Europe will freeze without Russian gas”, “Romania should adopt neutrality so as to not be dragged into the war”, “NATO expansionism provoked Russia”, “Romanian leaders blindly follow the Americans”. Another common theme is the lack of a clear distinction between the aggressor and the victim and the direct or indirect equating between the two.

• Twitter is not the platform of choice for Romanians and this has been evident in the difference between the number of total interactions gathered across the three platforms when compared to Facebook.

• The biggest difference for Twitter data when compared with Facebook, besides the total interactions gathered, is that there is a higher percentage of posts (and subsequent interactions) that support Ukraine. For the Anti-NATO/Anti-US and Energy Security narratives, interactions from posts labeled as “support” are in clear majority (68,9%, respectively 65,8%). In the case of the Appeasement narrative, interactions from neutral posts are the vast majority (80,7%) because of how we have thought of the neutral concept in the context of this narrative. 

• The broad themes and narratives on Twitter opposing Ukraine mostly mirror what we have seen on Facebook, with ideas like “America wants war”, “We should negotiate for Russian gas and not pay for expensive American gas (LNG)”, and a general undercurrent of illiberal values that (in the respective users’ opinion) are more aligned with Russia than with a decadent West/America. 

This report has been prepared with support from IRI’s Beacon Project. The opinions expressed are solely those of the author and do not reflect those of IRI.