45north, în parteneriat cu Beacon Project, o inițiativă a Institutului Republican Internațional, a analizat postările în limba română asociate războiului din Ucraina de pe trei rețele sociale (Facebook, Twitter și Telegram) pentru primele șase luni ale anului 2022. Raportul complet îl găsiți mai jos, inclusiv metodologia aplicată analizei.

For English, click here.

Vă încurajăm să citiți analiza completă în fișierul PDF atașat mai jos:

24 februarie 2022. Întreaga lume a rămas încremenită când au început să vină știrile despre războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacul neprovocat al Rusiei, motivat de un pretext fals, „denazificarea” Ucrainei, s-a transformat într-un război la scară largă și a generat un răspuns puternic din partea comunității internaționale. Milioane de ucraineni au devenit peste noapte refugiați de război. Am încercat să aflăm cum s-au poziționat românii față de refugiații ucraineni, analizând datele colectate de pe cele trei platforme menționate mai sus, pentru a vedea dacă discursul instigator la ură a pătruns în conversația online.

Principalele observații

• Cercetarea noastră arată că Facebook este rețeaua dominantă de social media cu care utilizatorii și organizațiile interacționează în limbă română, numărul mediu de interacțiuni pe postare pentru Facebook (19601) depășind cu mult Twitter (98) și Telegram (1432). Rezultatele pentru prima jumătate a anului 2022 arată că majoritatea interacțiunilor pentru Facebook au fost generate de postări relevante care sprijină Ucraina și refugiații ucraineni.

• Doar 10,5% din toate interacțiunile înregistrate pe Facebook au provenit din postări relevante care s-au opus Ucrainei.

• În postările marcate ca „oppose”, discursul instigator la ură gravitează în jurul caracterizării refugiaților ucraineni ca fiind ingrați, periculoși sau bogați (în sensul că nu au nevoie de asistență financiară). Unele dintre aceste postări întreabă de ce autoritățile și indivizii români ar trebui să ajute ucrainenii când acele resurse ar trebui folosite pentru a-i ajuta pe români.
• În postările de pe Facebook care se opun Ucrainei, există o prevalență a politicienilor de extremă dreaptă care folosesc criza refugiaților în scopuri politice, în acest caz, alimentând naționalismul și sentimentul anti-guvernamental și anti-UE, folosind refugiații ca pe o amenințare percepută. Deși discursul în general, în special în mass-media, nu a fost deosebit de agresiv împotriva refugiaților, această narațiune (zugravirea tuturor refugiaților drept un un pericol) ar putea escalada foarte ușor, mai ales în raport cu evoluțiile de pe teren din Ucraina.
• Moldova, o țară vorbitoare de limba română, cu o populație de 7 ori mai mică decât România (19.053.815 pentru România, față de 2.804.801 pentru Moldova), a adunat 42% din totalul interacțiunilor pe Facebook, ceea ce este un indice clar al importanței tot mai mari a Moldovei atât în ​​contextul strategic al invaziei, precum și în contextul specific al ecosistemului rețelelor sociale în limba română.

• După cum am menționat mai devreme, în mod clar Twitter nu este platforma socială preferată de români. Cu toate acestea, datele de pe Twitter arată că, în raport cu numărul total de interacțiuni care provin de la postările relevante, există mai multe interacțiuni care provin de la postările care susțin Ucraina și mai puține de la postările care se opun Ucrainei și refugiaților ucraineni, în comparație cu datele de pe Facebook. Deși aceste date sunt încurajatoare, 50,3% (4957) din totalul interacțiunilor (majoritatea rezultate din postări care susțin Ucraina) au provenit din surse marcate ca “Unknown” (necunoscute), ceea ce înseamnă că odată cu creșterea potențială a numărului de utilizatori de Twitter în limba română, nevoia de monitorizare ulterioară crește, pentru a vedea cum evoluează aceste surse necunoscute în timp.

• Analiza pe Telegram se bazează pe un număr limitat de canale (puteți citi mai multe despre metodologie în raportul integral postat mai sus). Postările analizate din prima jumătate a anului au avut doar 7160 de vizualizări și toate cele cinci postări relevante analizate susțin Ucraina. Cu toate acestea, patru din cele cinci postări au provenit dintr-o singură sursă (https://t.me/semnelevremurilor), care este etichetată ca fiind “Questionable” (“Îndoielnică”), postând în mod regulat conținut în opoziție cu Ucraina și sprijinul ei din partea NATO. Celelalte rapoarte de monitorizare din această serie arată cum conținutul de pe Telegram este de obicei ostil, în opoziție cu Ucraina.
• Atât pe Twitter, cât și pe Facebook, o altă temă comună în abordarea crizei refugiaților este compararea ajutorului pe care l-au primit refugiații, în special ajutor guvernamental, cu condițiile în care trăiesc straturile mai sărace ale populației locale. Deși este dificil de catalogat acest lucru drept discurs instigator la ură, insuflă cu siguranță resentimente în populația locală față de refugiați, sugerând că ajutorul economic pe care aceștia din urmă îl primesc ar fi putut fi direcționat către românii aflați în nevoie.

Acest raport a fost realizat cu ajutorul Beacon Project, o inițiativă a Institutului Republican Internațional. Opiniile exprimate în acest raport aparțin strict autorilor și nu reflectă poziția Institutului Republican Internațional.

Romanian Language Social Media Monitoring: Hate Speech against Ukrainian Refugees

(January – June 2022)

45north, in partnership with the International Republican Institute’s Beacon Project, analyzed Romanian language social media data from Facebook, Twitter and Telegram for the first six months of 2022, data associated with the war in Ukraine. You can find the full report above, including the methodology applied to the analysis.

February 24^th, 2022. The whole world stood still when news about Russia waging war on one of their neighbors came in. Russia’s unprovoked attack against Ukraine, motivated by a false pretext, the “denazification” of Ukraine, led to a full-scale war and a strong response from the international community. Millions of Ukrainians would turn overnight into war refugees. We tried to find out how Romanians positioned themselves towards Ukrainian refugees by analyzing social media data from the three platforms mentioned above, to see if hate speech permeated the online conversation. 

Key takeaways

• Our research shows that Facebook is the dominant social media environment in which Romanian language users and organizations engage, with the number of median interactions per post for Facebook (19601) far surpassing Twitter (98) and Telegram (1432). The results for the first half of 2022 show that the vast majority of interactions for Facebook were generated by posts that support Ukraine and Ukrainian refugees.

• Only 10,5% of all Facebook interactions came from posts that opposed Ukraine.

• In posts marked as “oppose”, hate speech revolved around characterizing Ukrainian refugees as ungrateful, dangerous or rich (in the sense that they do not need financial assistance). Some of these posts ask why Romanian authorities and individuals should help Ukrainians when those resources should be used to help Romanians.
• Within the Facebook data of posts opposing Ukraine, there is a prevalence of far-right politicians who use the refugee crisis for political purposes, in this case by stoking nationalism and antigovernmental and anti-EU sentiment using refugees as a perceived threat. While the overall tone, especially in mainstream media, was not particularly aggressive, this is a dangerous path that could very easily escalate, especially relative to the developments on the ground in Ukraine. 
• Moldova, a Romanian language speaking country with a population 7 times smaller that Romania (19,053,815 for Romania, versus 2,804,801 for Moldova), gathered 42% of total interactions on Facebook, which is a clear measure of the growing importance of Moldova both in the overall strategic context of the invasion, as well as in the specific context of the Romanian language social media ecosystem.

• As stated before, Twitter is clearly not the preferred social platform for Romanians. However, Twitter data shows that, relative to the total number of interactions coming from relevant posts, there are more interactions coming from posts that support Ukraine and less from posts that oppose Ukraine and Ukrainian refugees, when compared to Facebook data. While this data is encouraging, 50,3% (4957) of total interactions (mostly positive) came from Unknown sources, which means that with the potential rise in the number of Romanian language Twitter users, the need for further monitoring grows, to see how these unknown sources evolve over time.

• The analysis on Telegram is based on a limited number of channels (you can read more about the methodology in the full report posted above). The analyzed posts from the first half of the year had only 7160 views and all five of them supported Ukrainians However, four of the five posts came from a source (https://t.me/semnelevremurilor) that is labeled as Questionable, regularly posting content in opposition to Ukraine and its Allied support. Our other reports show that content coming from Telegram is usually hostile, in opposition to Ukraine. 
• Both on Twitter and Facebook, another common theme when addressing the refugee crisis is comparing the aid that the refugees received, especially governmental aid, to the conditions that poorer strata of the local population live in. While it is difficult to categorize this as hate speech, it definitely instills resentment in the local population towards refugees by implying that the economic aid that the latter receive could have been directed to Romanians in need. 

This report has been prepared with support from IRI’s Beacon Project. The opinions expressed are solely those of the author and do not reflect those of IRI.