Agenția de presă națională ucraineană Ukrinform a emis ieri un comunicat în jurul orei prânzului conform căruia președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, ar fi confirmat implicarea statului său în sprijinirea trupelor ruse în războiul împotriva Ucrainei. Mai multe rachete care au distrus obiective militare de pe teritoriul Ucrainei au fost lansate din partea Belarusului.
Comunicatul informează că Lukașenko ar fi declarat că a fost obligat să își dea acordul pentru aceste acțiuni deoarece forțele ucrainene erau la câțiva kilometri depărtare de granița cu statul său, gata să atace pozițiile rusești amplasate pe teritoriul bielorus. Dar în orice caz, doar două-trei rachete ar fi fost lansate din Belarus cu destinația Ucraina din perspectiva lui Lukașenko. De asemenea, președintele bielorus acuza Ucraina de propagarea războiului.
O altă știre referitoare la subiect a apărut în aceeași dată pe pagina agenției de presă națională bielorusă BelTA și subliniază că Belarusul ar fi solicitat mai multe arme din partea Federației Ruse. Președintele Lukașenko a ținut să spună că trupele bieloruse nu au fost mutate din bazele militare permanente dar sunt pregătite să fie transferate în teatre de operații oricând este nevoie în aproximativ trei ore. Planurile de „apărare” ale Belarusului pe de altă parte au fost deja trasate și necesită sprijin logistic din partea Rusiei. Președintele bielorus susține că armamentul livrat de ruși ar putea crea asemenea distrugeri încât nici Polonia și Lituania nu ar dori un război cu Belarusul. Site-ul agenției BelTA este indisponibil de ieri după-amiază.
Ministerul Apărării din Rusia a emis un comunicat citat de TASS conform căruia 1,067 de facilități militare din Ucraina au fost distruse de către armata rusă dintre care 27 de centre de comandă și comunicații, 38 de sisteme antiaeriene S-300, Buk M-1 și Osa alături de 56 de radare. De la începutul conflictului Ucraina a mai pierdut 254 de tancuri și alte vehicule, 31 de avioane, 46 de lansatoare de rachete și 103 piese de artilerie și 164 de vehicule militare speciale. Ministerul Apărării din Rusia mai pretinde că nu atacă orașe ci ținta sa este infrastructura militară din Ucraina. Imaginile televizate și mărturiile din Ucraina nu corespund acestei afrimații.
Mai mult, tot într-un articol publicat de TASS se anunța ieri că armata rusă a reușit să captureze zonele Kherson și Berdyansk, în sudul Ucrainei și mai exact în nordul Peninsulei Crimeea, chiar la frontiera cu Marea Neagră. Momentan, nici site-ul agenției naționale ruse de presă TASS nu poate fi mereu accesat. De asemenea, site-ul Ministerului Apărării din Federația Rusă nu mai este disponibil.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, sublinia în declarația sa din 27 februarie de la prânz că Rusia nu va opri acțiunile militare în timpul negocierilor. Peskov susține că Rusia a făcut o astfel de concesie în cursul zilei de vineri dar negocierile au fost părăsite de partea ucraineană pe data de 26 februarie.
Germania și-a schimbat și ea temporar direcția de raportare la acțiunile Federației Ruse, iar agenția de presă TASS a preluat o declarație a ambasadoarei Germaniei la Kiev, Anka Feldhausen, care detaliază ce armament oferă germanii Ucrainei pentru a se apăra. Se pare că Berlinul va livra arme letale Kievului începând de azi, suplimentând astfel ajutorul inițial de 1000 de arme antitanc și 500 de sisteme anti-rachetă Stinger cu 400 de arme antitanc, 9 lansatoare anti-racheta D-30 și muniție.
Agenția de presă ucraineană a publicat un articol conform căruia Rusia amenință să atace transporturile cu arme letale care trebuie să ajungă în Ucraina, citându-l pe Andrei Klimov, șeful Consiliului Comisiei pentru Protecția Suveranității Statului din Federația Rusă.
În continuare, Rusia încearcă să proiecteze către opinia publică informații care să îi justifice agresiunile viitoare și să dea vina pe Ucraina pentru strategia sa combativă.
Federația Rusă și Putin în special pretinde că au pornit acțiunile militare împotriva Ucrainei la cererea de sprijin înaintată de liderii republicilor din Donbass. Pe lângă aceste disimulări, Putin pretinde că Moscova nu plănuiește să ocupe Ucraina, iar singurul scop al evenimentelor actuale ar fi demilitarizarea și denazificarea teritoriilor unde se acționează. Aceasta declarații sunt la fel de adevărate ca asigurările Rusiei din ianuarie când susținea că nu o să existe niciun război și că nu are de gând să invadeze Ucraina. Cine cunoaște faptele istorice ale rușilor este capabil să anticipeze că faptele lor nu se potrivesc cu vorbele, iar cine a tot încercat în spațiul public să întărească minciunile de până acum conform cărora comunitatea informațională americană exagera avertismentele asupra războiului, nu a urmărit evoluția tensiunilor ce durează de ceva timp între Est și Vest și nici nu cunoaște cu adevărat istoria.
Momentan, măsurile luate de către Occident pentru a contracara acțiunile Rusiei vin foarte puțin în ajutorul Ucrainei deoarece nu pot să determine sfârșitul apropiat al războiului. Transporturile de arme către Ucraina vin destul de târziu și este posibil să nu fie suficiente, iar măsurile economice vor avea impact doar pe termen lung asupra Rusiei, așa cum remarca și președintele american Joe Biden. În plus, unele dintre măsurile economice gândite cu impact major încă nu sunt adoptate. În acest răstimp Rusia a demonstrat că poate să producă daune majore într-un interval destul de scurt, iar planurile lui Putin de a comanda atacuri mult mai puternice sunt menite să îngenuncheze rapid Ucraina, înainte ca ea să primească ajutor extern și în final să fie obligată să accepte condițiile ruse. Noul plan al lui Putin poate fi pus pe seama necesității de a evita un război de uzură în care să fie implicată Rusia și care să dureze astfel încât sancțiunile economice să distrugă statul rus din interior.
