Secretarul de Stat al Consiliului de Securitate din Belarus, Aleksandr Volfovic, a declarat în data de 7 februarie că Belarusul are motive întemeiate să considere că amenințările de securitate vin de la granița sa sudică. Conform articolului agenției naționale bieloruse BelTA, președinții celor două state, Belarus și Federația Rusă, au decis să verifice capacitatea de răspuns a forțelor armate ale Statului Unitar (termen utilizat pentru a descrie apropierea transfrontalieră pe toate planurile dintre Belarus și Rusia) printr-o inspecție realizată până în data de 9 februarie. Acesta este urmată într-o a doua etapă de un exercițiu militar comun desfășurat în intervalul 10 – 20 februarie sub denumirea de Rezolvarea Aliată 2022. Exercițiul se va concentra pe respingerea agresiunii externe în cursul unor operațiuni defensive. În sursele ruse, exercițiul este denumit Curaj-2022.
Exercițiile vor avea loc în bazele militare de la Obuz-Lesnovsky, Osipovichsky, Brestsky, Gozhsky și Domanovsky și în alte zone de teren din Belarus. De asemenea, bazele aeriene de la Baranovichi, Luninets, Lida și Machulishchi vor fi implicate. Mai sus este prezentată o hartă pe care sunt încercuite locațiile aproximative ale bazelor militare unde vor avea loc acestea.
Comunicatele date publicității de pe pagina Ministerului de Externe din Federația Rusă arată că trupele militare care sunt angrenate în exercițiul militar comun din Belarus sunt “unități de protecție nucleară, biologică și chimică” și desfășoară chiar și activități combative. Din aceste informări se pare că exercițiile sunt menite să pregătească trupele participante pentru orice fel de atacuri, fie ele la sol, din aer sau pe calea apei.
Agenția de presă rusă TASS informa tot în 7 februarie că autoritățile bieloruse plănuiesc să înarmeze o parte din angajații Ministerului de Urgențe pentru un potențial conflict sau ostilități. Această decizie a fost făcută cunoscută la una dintre întâlnirile prezidate de președintele bielorus Aleksandr Lukașenko.El a declarat că într-o țară ca Belarusul, compactă și mică, nu este posibilă menținerea permanentă a unei armate de 200,000 – 300,000 de oameni. Am căzut de acord ca efectivele armate bieloruse să fie formate din 65,000 de oameni. Dar dacă izbucnește un conflict cei din Ministerul de Urgențe nu vor fi angrenați doar în stingerea incendiilor. Și pentru asta trebuie să cunoască cum să mânuiască o armă ca pistoale, grenade, mitraliere sau le vom oferi și ceva echipament. Acesta va fi un ajutor substanțial de forță pentru armata noastră, în caz de orice.
Agenția națională de presă bielorusă BelTA a publicat și ea un articol pe marginea acestui subiect cu declarații puțin mai detaliate ale lui Lukașenko care încercă să justifice aceste măsuri prin posibilitatea unor ostilități, contribuind astfel la întărirea ideii că Rusia și Belarusul se pregătesc serios de o confruntare.
Președintelui bielorus i-au fost puse mai multe întrebări în cadrul altui interviu, iar declarațiile sale seamănă foarte mult cu cele reiterate de factorii decizionali din Federația Rusă referitor la situația din Europa de Est. Pe lângă faptul de a sublinia că Rusia și Belarusul își apără interesele de stat, iar pentru asta s-au trasat linii care nu ar trebui trecute, Lukașenko susține că Ucraina este împinsă de SUA la război. Întrebat de reporter în ce modalitate trebuie acționat în acest caz, Lukașenko a răspuns că: „Președintele rus a făcut totul corect. Îl sprijin. Am trasat liniile roșii. Dacă treci de ele, o vei păți!” La întrebarea dacă asta înseamnă o rachetă pe teritoriul Ucrainei, Lukașenko a spus că nu numai asta ci tot ce există. Într-o altă declarație din 7 februarie, Lukașenko pretinde că ar fi sigur de dorința Ucrainei pentru alierea cu Belarusul și Federația Rusă în viitor. Vorbind cu referire la Statul Unitar, ca plan pe o perioadă de 10-15 ani, Lukașenko consideră că statele central-asiatice se vor alătura cu siguranță acestuia, iar Ucraina o va face și ea dacă nu se vor face greșeli în privința abordării ei.
În altă ordine de idei, Belarusul pune în mod public juxtapunerea dintre interesele sale și ale Federației Ruse în privința politicii externe pe seama unor anumite acțiuni NATO și viziuni externe pe care le consideră amenințătoare la adresa indivizibilității actualei puteri. Președintele Lukașenko a amintit într-un interviu publicat tot în 7 februarie că în August 2020 a vizitat baza militară Gozhsky, din proximitatea graniței cu Polonia. El a afirmat că înainte de alegerile prezidențiale din Belarus, NATO și-ar fi intensificat exercițiile militare în Polonia și ar fi existat temeri că ar invada Belarusul. Pe lângă faptul că Lukașenko consideră că Belarusul era pregătit pentru un război cu Polonia, el mai crede că cei care au pornit protestele în țara sa urmăreau să destabilizeze pentru a chema trupe NATO în zonă.
Un articol interesant apărut în ziarul Kommersant din Rusia și citat de TASS prezintă viziunea a doi așa-ziși experți internaționali privind rezolvarea tensiunilor est-vest, Alexander Dynkin, Președinte al Institutului Rus pentru Economie Mondială și Relații Internaționale. și Thomas Graham, fost director specializat pe Rusia în Consiliul Național de Securitate din SUA în timpul administrației Bush Jr. Ei au elaborat un plan fundamentat pe 4 elemente care ar include: introducerea restricției operațiunilor militare la granița NATO-Rusia, redactarea unui moratoriu privind expansiunea spre est a NATO, rezolvarea conflictelor înghețate din spațiul post-sovietic și în Balcani adăugate la actualizarea acordurilor din 1975 de la Helsinki care au creat OSCE. Oricine își poate da seama cărei părți îi convine mai mult acest plan și ce ar însemna punerea lui în practică.
Agenția de presă rusă TASS titra tot azi una dintre declarațiile Ministrului Apărării din Federația Rusă, Sergey Shoigu, care se dezice de tensiunile de pe continentul european și promite că propunerile înaintate către NATO și UE la care s-a primit răspuns în ianuarie vor fi evaluate curând. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Minsterului de Externe rus a declarat că Federația Rusă se așteaptă la două răspunsuri diferite dinspre NATO și UE, cât mai detaliate. Știrea de ultimă oră privitoare la dezbaterile dintre cele două tabere, apărută în presa rusească, arată că a existat o convorbire telefonică între președintele american Biden și președintele rus Putin, la inițiativa Washingtonului, în timp ce Biden se afla la Camp David.
Agenția de presă bielorusă a informat astăzi că Ucraina a introdus o verificare mai drastică a cetățenilor bieloruși la granițele sale ce include refuzarea dreptului de intrare în țară, mai multe documente de completat și înregistrarea video a interviurilor. Belarusul afirmă că nu a primit o înștiințare prealabilă privind noile măsuri introduse.
Apropierea Belarusului de Federația Rusă dă semne că este cauzată atât de perspective comune cât și de constrângeri, în special de ordin economic. Inclusiv, aversiunile cu Ucraina cuprind anumite diferende de ordin economic, iar îndepărtarea de colaborarea cu Uniunea Europeană ce a determinat sancțiuni, creează tensiuni sociale, politice și economice. Soluția pe termen scurt a Belarusului la toate aceste neajunsuri o reprezintă prietenia cu Federația Rusă, chiar dacă aceasta înseamnă și acceptaea tacită a creșterii dependenței de un stat care vede Belarusul ca pe o anexă (așa cum este privită și Ucraina). În acest sens, Rusia pretinde că formează cu Belarusul un Stat Unitar, noțiune pe care bielorușii o foloseau înainte cu precauție. Astfel, Belarusul încă mai lasă portițe deschise către Vest și conștientizează că acapararea de către Federația Rusă în sfera sa de influență va avea multe efecte negative. Momentan, invită la referendumul care va avea loc, atât observatori internaționali din partea estică cât și observatori trimiși de Uniunea Europeană.
