Agenția națională de presă din Belarus, BelTA, a publicat un articol în data de 3 ianuarie, citând declarațiile venite de la Kremlin, în care informează despre semnarea unei noi declarații comune a statelor deținătoare de arme nucleare. Cele cinci state  își iau un nou angajament față de prevenirea războiului nuclear și reiterează promisiunea renunțării la cursa înarmărilor.

Părți ale declarației comune au fost redate în articol, în care se menționează că Republica Populară Chineză, Republica Franceză, Federația Rusă, Regatul Unit al Marei Britanii și Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii consideră renunțarea la războiul dintre statele deținătoare de arme nucleare și reducerea riscurilor strategice ca cea mai importantă responsabilitate. Se afirmă că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie niciodată luptat, iar armele nucleare ar trebui să servească scopurilor defensive, să descurajeze agresiunea și să prevină războiul. Statele consideră că răspândirea viitoare a unor astfel de arme trebuie prevenită.

Se adaugă că cele cinci rămân devotate obligațiilor parvenite prin Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare, inclusiv prin Articolul VI de a pune pe primul loc negocierea unor măsuri eficiente pentru încetarea cursei înarmărilor nucleare sub control internațional strict. Ele intenționează menținerea și consolidarea măsurilor naționale de prevenire a folosirii neautorizate sau neintenționate a armelor nucleare și reiterează validitatea declarațiilor anterioare conform cărora niciuna dintre armele nucleare deținute nu este îndreptată împotriva celorlalte părți sau a altor state.

Conform canalului de presă american, CNN, se presupune că Federația Rusă deține cel mai voluminos arsenal de arme nucleare, care ar cuprinde aproximativ 6, 255 de asemenea arme. Pe locul doi s-ar situa Statele Unite cu 5,550, urmată de China cu 350, Franța cu 290 și Marea Britanie cu 225. Pe lângă Federația Rusă, China este în vizorul SUA din cauza modernizării constante a capacităților nucleare într-un ritm destul de rapid.

Între timp, protestele de stradă din Kazahstan și situația incertă creată acolo, au crescut prețul uraniului, materia primă pentru industria nucleară cu 8%, de la 42$ la 45.25$ (per pound). Fiind unul dintre cei mai mari producători de uraniu, Kazahstan asigură 40% din totalul global și de aceea reprezintă o miză importantă în industria nucleară.

În data de 4 ianuarie, agenția BelTA a publicat un alt articol în care este cuprinsă reacția oficialilor din Belarus cu privire la declarația comună a celor cinci state privind descurajarea proliferării nucleare. Secretarul de Presă al Ministerului Afacerilor Externe din Belarus, Anatoly Glaz, precizează în primul rând că țara sa susține declarația și o califică importantă în contextul turbulențelor internaționale și a contradicțiilor serioase între state. De asemenea, apreciază efortul masiv al colegilor din Federația Rusă care au inițiat acest document. El a mai reamintit că Belarusul a fost primul stat fost sovietic care a renunțat la armele nucleare, iar în noiembrie 2021 s-au împlinit 25 de ani de la acest eveniment.

Aceste articole și decizii succed discuții și propuneri care menționau armele nucleare. În data de 21 decembrie 2021, BelTA publica o știre care comenta propunerea președintelui, Aleksandr Lukașenko, ce sugerase Rusiei să plaseze armele nucleare pe teritoriul Belarusului, dacă NATO decide să facă aceeași manevră în Polonia. Aceasta se realiza pe fondul unui așa-zis posibil refuz al SUA și NATO  de a discuta propunerile de garanții de securitate favorabile Rusiei. Ministrul adjunct al Ministerului de Externe, Andrei Rudenko, a comentat că Rusia evaluează toate opțiunile și va lua o decizie în funcție de răspunsul dat de cealaltă tabără. Aici se mai menționa că pe 17 decembrie a fost elaborată de către Ministerul rus de Externe o schiță a tratatului cu SUA și NATO în care se adăugase cerința ca NATO să nu se extindă asupra Ucrainei.

În data de 3 ianuarie, agenția de presă rusă TASS a redat o știre neoficială conform căreia Federația Rusă plănuia un exercițiu militar nuclear ar avea loc la începutul anului acesta. Sub numele Grom (Tunet), el ar implica trei componente militare, mai specific un lansator de rachete subacvatic, un submarin nuclear și Forțele Strategice însărcinate cu rachetele care vor realiza exerciții combative, așa cum se întâmplă în fiecare an, după cum susține TASS.

Având în vedere un articol publicat de agenția rusă de presă TASS în data de 5 ianuarie, în care se relatează interviul luat lui Peter Kuznick, directorul Institutului de Studii Nucleare de la Universitatea Americană din Washington, Federația Rusă este posibil să se teamă de un răspuns agresiv al SUA în contextul actual, mai ales unul nuclear. Kuznick susține în declarațiile sale că circumstanțele internaționale sunt foarte îngrijorătoare, iar umanitatea este aproape de momentul autodistrugerii mai mult ca oricând. De asemenea, el este foarte critic față de acei oameni politici americani care susțin o intervenție nucleară a SUA în Rusia dacă ea ar invada Ucraina. În presa rusă și cea internațională deopotrivă s-a făcut cunoscut faptul că partea rusă a fost cea care a inițiat noua declarație comună a celor cinci state deținătoare de armament nuclear.

Acordul public al celor cinci state realizat la începutul acestei luni mai este recunoscut și ca declarația P5, adică a celor cinci membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. El, așa cum amintește și articolul TASS, este o extensie a Tratului de Neproliferare a Armelor Nucleare semnat în 1968 de aceleași state, la care au aderat peste 190 de alte țări, cu excepția Indiei, Pakistanului și Israelului. Coreea de Nord s-a retras din tratat în ianuarie 2003.

Potrivit unui articol publicat de TASS ieri, Rusia dorește să obțină din discuțiile pe care le va avea pe data de 12 ianuarie, la Bruxelles, cu NATO, stabilirea unei zone-tampon în cadrul căreia să existe restricții de transferare a forțelor armate. Propunerea este puternic criticată de către statele baltice.

Din ultimele evoluții și luând în considerare declarațiile lui Andrey Kortunov, directorul Consiliului Rus al Afacerilor Externe, cuprinse în articolul amintit mai devreme, Federația Rusă nu dorește să pornească un război, fiind foarte conștientă de repercusiunile acestuia. Ea speră să reintre în jocurile de culise, când colabora cu NATO în cadrul consiliului comun în anii ‘90, așa cum sugerează și Kortunov, pe lângă obiectivul de a-și relua partea de influență pe continentul european. Federația Rusă a creat un scenariu prin intermediul căruia a revenit pe scena internațională și depinde doar de lumea occidentală cât de mult va periclita aceasta echilibrul Europei și câtă pricepere există în temperarea avânturilor rușilor având în minte evenimente istorice trecute.