Agenția de presă rusească TASS informează după un comunicat emis de Serviciul Ucrainean Național de Urgență că Ucraina a livrat aproximativ 39 de tone de sârmă ghimpată Lituaniei ca parte a unui “transport umanitar” pentru a veni în ajutorul problemelor țării baltice cu afluxul de imigranți proveniți din Belarus.

Această hotărâre a fost luată printr-un decret dat de președintele ucrainean, Vadimir Zelensky și printr-o  rezoluție adoptată de Cabinetul de Miniștrii, în data de 28 iulie. Transportul de sârmă ghimpată face parte dintr-un plan umanitar ce conține trei etape de acțiune.

Agenția rusească subliniază că de la începutul anului, peste 3000 de migranți de origine africană și asiatică au vrut să treacă granița în Lituania, fapt pentru care această țară a decis să construiască un gard de sârmă ghimpată la granița cu Belarus pe o porțiune de 550 de km, dar a întâmpinat o lipsă de materiale necesare.

Lituania a acuzat Belarusul că permite în mod deliberat trecerea migranților, iar acuzațiile sunt infirmate de Minsk care acuză la rândul său punerea unei presiuni nefondate pe politicile sale.

Președintele bielorus, Aleksandr Lukashenko, a declarat recent că până în prezent Belarusul s-a preocupat de problema migranților și a avut grijă ca aceștia să nu fie o povară pentru restul Europei dar la momentul actual reacția Belarusului față de această problemă este întemeiată având în vedere discontinuitatea finanțării centrelor pentru imigranți și impunerea sancțiunilor asupra sa. În plus, Lukashenko a mai criticat condițiile în care sunt adăpostiți migranții în Lituania și a susținut existența unei crize politice în acest stat.

Departamentul pentru Migrație din Ministerul de Interne lituanian a anunțat că 200 de cereri de azil înaintate de migranți au fost respinse definitiv dintr-un număr de 1500. Alternativa pe care le-o prezintă guvernul lituanian migranților respinși este plata unui bilet de avion dus către țara lor natală și a unei sume de 300 de euro. TASS  relatează că în Lituania sunt aproximativ 4000 de migranți.

Africanews în colaborare cu Associated Press a realizat un reportaj în luna iulie a anului curent, în care a cuprins interviuri cu persoane care au ajuns în Lituania și au dorit să treacă granița în Europa de Vest. Un interlocutor de origine irakiană a mărturisit că a plătit 1,400 de dolari unei persoane în Minsk care a promis să îl călăuzească prin pădure până la graniță.

Conform știrilor referitoare la migranți prezentate de Ministerul de Interne lituanian, serviciul FRONTEX a filmat în câteva rânduri trecerea migranților africani și asiatici asistați de mașini identice ca model cu cele folosite de Comitetul de Stat pentru Frontieră din Belarus.

Conflictul dintre Belarus și Lituania privind migranții are se pare reverberații și în alte domenii. Lituania a interzis tranzitul transporturilor bieloruse de îngrășământ pe teritoriul său. Belarus se bazează acum pe partenerii ruși pentru negocierea unui contract de transport feroviar avantajos care să nu crească costurile de transport pentru fertilizatori.

Se vehicula în urmă cu ceva timp că piața internațională de fertilizatori și industriile conexe vor  suferi un impact major al prețurilor acestora ca urmare a sancțiunilor impuse Belarusului. Potrivit Independent Commodity Intelligence Service, lista celor sancționați îl includea la un moment dat pe Mikhail Gutseriev, un miliardar de origine belarusă, deținător de companii dintre care una se ocupă cu exploatarea potasiului.

Belaruskali, o altă companie vizată de sancțiuni, a devenit unul dintre cei mai mari producători mondiali de îngrășăminte de potasiu, dar aceasta s-a întâmplat numai după destrămarea concernului format cu firma rusă Uralkali, în 2013. De atunci, industria de îngrășăminte din Belarus a început să aducă venituri considerabile bugetului de stat și să fie una dintre cele mai de succes din această țară.

Cu toate acestea, Reuters scria în iunie că interdicția de transport pe teritoriul lituanian, parte din sancțiunile impuse de Uniunea Europeană industriei îngrășământului de potasiu din Belarus, nu a adus mari prejudicii. Doar 20% din exporturi sunt limitate, iar produsul cel mai bine vândut ce conține 60% potasiu nu a fost introdus în categoria acestora. Sancțiunile UE se aplică doar produselor ce conțin 40% sau peste 62% de substanță uscată.