Președintele Republicii Chile, Sebastián Piñera, a anunțat ieri că prima sesiune a Convenției constituționale, formată din 155 de membrii, va avea loc duminică, 4 iulie, ca urmare a voturilor exprimate pe data de 15 și 16 mai 2021.

La 15 și 16 mai au avut loc mega-alegerile simultane pentru alegerea a 155 de membri ai Convenției Constituante (CC), care va elabora o nouă constituție bazată pe egalitate, care va fi compusă din 77 de femei și 78 de bărbați.

[VIVO] Desde el Palacio de La Moneda firmamos decreto para la primera sesión de la Convención Constitucional #ChileConstituyente https://t.co/tKrFwu9lwF

— Sebastian Piñera (@sebastianpinera) June 20, 2021

De asemenea, au fost votați guvernatorii regionali, primari și consilierii. În fiecare dintre circumscripțiile electorale ale țării, au fost exprimate patru voturi pentru ca aceștia să fie aleși dintr-un total de 16.731 de candidați. Participarea la vot a ajuns la 6.458.082 de persoane, echivalentul a 43,35% din numărul total de alegători înregistrați, o cifră cu aproape un milion mai mică decât cea din plebiscitul din octombrie 2020, unde au votat 50,95% dintre alegători.

În practică, au existat două alegeri: una pentru alegerea celor care vor redacta noua Constituție și a doua, pentru alegerea autorităților politice și administrative. Acestea reprezintă o anticipare a alegerilor parlamentare și prezidențiale care vor avea loc pe 21 noiembrie. Fără îndoială, atenția s-a concentrat asupra rezultatelor primului vot, în care forțele de dreapta s-au grupat într-o listă unică, așteptată să ajungă la o treime din cele 155 de locuri, adică 52 de reprezentanți. Nu au reușit, însă, și au obținut doar 37 de voturi.

Cea mai importantă condiție cerută de partidele de dreapta pentru plebiscit, în credința că ar putea atinge cu ușurință acest obiectiv, a fost aceea că totul trebuia aprobat cu o majoritate de două treimi. Apoi au organizat o campanie electorală de un milion de dolari și și-au prezentat cei mai buni candidați, atât bărbați, cât și femei. Din păcate, rezultatul votului a reprezentat o lovitură severă pentru guvern și pentru coaliția partidelor care îl susțin.

La rândul său, opoziția nu a reușit să ajungă la un acord și să prezinte o singură listă de candidați. Dintre numeroasele liste propuse, erau grupate forțele care au guvernat Chile timp de 24 de ani, adică mișcarea de centru-stânga, alcătuită din creștin-democrați și social-democrați, plus alte partide progresiste minore, care au obținut 25 de locuri.

O altă listă a fost cea a mișcarii de stânga radicală, condusă de Partidul Comunist (PC) și Frente Amplio (FA), împreună cu alte mișcări care au criticat guvernele anterioare și le-au acuzat că sunt neoliberale. Aceștia au primit drept reprezentanță 28 de delegați. O altă listă a fost organizată de așa-numiții ,,independenți non-neutri”, compuși din foști militanți sau oameni fără afiliere politică legată de lumea de centru-stânga și care au obținut 11 locuri. În sfârșit, ultima a fost așa-numita Listă a Poporului, alcătuită din sectoare anti-neoliberale radicalizate, identificate cu protestele exploziei sociale; ecologiști, membri ai adunării și cei care se declară anti-partid; au primit 27 de locuri. Minoritățile indigene, care reprezintă 10 grupuri etnice recunoscute, și-au prezentat propria listă și vor avea 17 locuri.

Acordurile pentru noua Constituție impun egalitatea de gen, ceea ce înseamnă că primii doi clasați pe listă – dacă vor fi de același sex – nu vor putea fi aleși împreună.

Într-o declarație oficială, șeful statului a anunțat că prima întâlnire va avea loc în clădirea Congresului Național din capitala chiliană. Piñera a reamintit apoi că Adunarea Constituantă poate fi prelungită cu încă trei luni, pentru a elabora și aproba un nou proiect de Constituție pentru Chile, care trebuie ratificat de cetățeni printr-un referendum.

„Această Convenție constituțională – a continuat el – reprezintă fără îndoială o mare oportunitate pentru a realiza acorduri ample și solide, care să permită crearea unei noi Constituții. Acest text este recunoscut și respectat de toți cetățenii și constituie un mare cadru de unitate, stabilitate, proiecție către viitor, nu numai pentru democrația noastră, ci și pentru întreaga noastră societate”.

În ceea ce privește funcționarea Adunării Constituante, Piñera a indicat că aceasta trebuie „să respecte întotdeauna Constituția și statul nostru de drept, prin comunicare, colaborare și căutare de noi acorduri, care ne vor permite să obținem 2/3 din consensul necesar pentru a scrie articolele viitoarei Magna Carta “.

Între jumătatea lunii octombrie 2019 și martie 2020, Chile a reprezentat scena unui număr mare de manifestații și proteste populare care au provocat numeroase decese și răniți și au determinat Parlamentul, guvernul și partidele politice să cadă de acord asupra organizării unui referendum. În octombrie 2020, populația a fost consultată cu privire la organizarea Adunării Constituante.

Cea mai mare pierdere o s-o aibă guvernul președintelui Sebastián Piñera, care va fi amintit ca fiind cel mai inadecvat în funcția sa de la revenirea democrației.

Abandonat de alegătorii care l-au votat și, și mai rău, de propria sa coaliție politică, Piñera va avea parte de o intensă campanie premergătoare alegerilor prezidențiale din noiembrie, în care mișcarea de dreapta își va folosi resursele pentru a semăna teama. Odată finalizată elaborarea noii Constituții, aceasta va trebui supusă unui plebiscit cu vot obligatoriu, care a fost, de asemenea, încă una dintre cerințele impuse de mișcarea de dreapta.

Dacă noua Constituție este respinsă, Constituția din 1980, aprobată de dictatura civil-militară a lui Augusto Pinochet, va rămâne în vigoare. Un scenariu clar de neimaginat pentru prezervarea democrației în Republica Chile.