Aproximativ 60 de milioane de cetățeni eligibili la vot vor hotărî astăzi soarta Iranului. Alegerile sunt în curs de desfășurare în Iran pentru a vota succesororul în funcție a lui Hassan Rouhani, care, după două mandate consecutive, nu a mai putut să își repună candidatura.
Există patru candidați admiși la alegeri. Principalii observatori din interiorul și din afara Iranului sunt convinși că Ebrahim Raisi, în prezent șeful sistemului judiciar iranian și reprezentant al ultraconservatorilor, va câștiga. După opt ani de mandat a președintelui Rouhani, administrația iraniană se va muta aproape sigur spre dreapta, deteriorând ulterior relația deja fragilă cu țările occidentale, și mai ales cu Statele Unite.
În Iran, o țară din Orientul Mijlociu care este condusă de un regim islamic autoritar încă din 1979, alegerile nu sunt considerate nici libere, nici democratice, în special datorită sistemului foarte strict de selectare a candidaților. Pentru a ajunge pe buletinul de vot, fiecare candidat trebuie să primească aprobarea formală a Consiliului Gardian, organismul care se ocupă în mod arbitrar de selectarea candidaților înainte de fiecare alegere, foarte aproape de conservatori și de ultraconservatori, care au la dispoziție, prin urmare, un instrument foarte eficient pentru condiționarea votul iranienilor. Acest lucru a fost urmărit recent (la sfârșitul lunii mai) când Consiliul i-a exclus pe cei mai importanți politicieni reformiști care ceruseră să facă parte din listele de candidați, inclusiv pe vicepreședintele Eshaq Jahangiri.
By free elections, we mean elections that are based on the principle of sovereignty of the people and not the velayat-e faqih or the mullahs’ hegemony as stipulated in their Constitution. Learn more: https://t.co/V69U3ZiNJo#BoycottIranShamElections #FreeIran10PointPlan pic.twitter.com/BLy7JY5acx
— Maryam Rajavi (@Maryam_Rajavi) June 9, 2021
Dintre cei patru candidați rămași, toți bărbați, singurul moderat este Abdolnaser Hemmati, fost director al Băncii Centrale, în relații bune cu actuala administrație, atât de mult încât, în caz de victorie, a promis că-l va menține pe ministru de externe în locul său, Javad Zarif. În cele două dezbateri televizate între candidații la președinție din ultimele săptămâni, Hemmati a fost singurul care a avertizat că alegerea unui președinte conservator sau ultraconservator vor duce la izolarea Iranului de comunitatea internațională.
Excluderile au fost ultima consecință a unui proces politic care se desfășura de ceva timp în Iran, care a început cu decizia luată în 2018 de președintele american Donald Trump de a retrage Statele Unite din acordul care a angajat Iranul în „exclusivitate” în utilizarea civilă a energiei nucleare, îngropând-o în mod eficient.
Deja mulți experți și observatori avertizaseră cu privire la riscul ca această decizie să slabească șansele iranienilor care doreau puternic acordul, precum moderații lui Rouhani, cei mai deschiși la dialogul cu Occidentul – și să-i întărească pe cei care au criticat întotdeauna această înțelegere, așa cum sunt ultraconservatorii. Rouhani a mizat mult pe acord, fiind reales în 2017 cu promisiunea că eliminarea sancțiunilor va aduce beneficii enorme economiei iraniene. Cu toate acestea, după retragerea din 2018, Trump nu s-a limitat la restabilirea sancțiunilor înlăturate de predecesorul său Barack Obama, ci a introdus altele noi, oferind noi argumente ultraconservatorilor pentru a-i acuza pe moderați că au fost înșelați de o țară inamică.
Trump adoptase strategia „presiunii maxime”, care urmărea să slăbească regimul iranian atât de mult, încât îl obliga să renegocieze un nou acord nuclear mult mai favorabil Statelor Unite decât cel încheiat de Obama sau să provoace prăbușirea finală a acestuia: este o strategie care, cu toate acestea, nu pare să fi funcționat și care pare să fi provocat într-adevăr slăbirea fracțiunilor politice moderate și reformiste care ar dori să schimbe Iranul din interior.
Favoritul alegerilor, Raisi, dacă este ales președinte, va păstra cu greu deschiderile făcute de Rouhani (a cărui administrație între timp încearcă să renegocieze acordul nuclear). Raisi este foarte conservator și este candidatul preferat al liderului suprem Ali Khamenei, liderul absolut al Iranul și reprezentantul celei mai radicale fracțiuni a regimului, din care este creditat și ca potențial succesor. Raisi are, de asemenea, un trecut destul de controversat: în 1988, la sfârșitul războiului, Iranul lupta împotriva Irakului, el făcea parte dintr-una din așa-numitele „comisii ale morții” care ordonau executarea în masă a mii de prizonieri politici și combatanți inamici. .
‘Heinous crimes’: Iran vote frontrunner dismays activists https://t.co/E5uBQQcJf7 “Hossein Ali Montazeri, in August 1988 told members of the “death commission” including Raisi that the killings were the “greatest crime in the history of the Islamic Republic”.” #RaisiMassMurderer
— Alireza Jafarzadeh (@A_Jafarzadeh) June 15, 2021
Sistemul judiciar condus de Raisi a arestat administratorii grupurilor Telegram sau utilizatorii individuali de Instagram care au postat conținut în favoarea drepturilor minorităților, homosexualilor sau împotriva obligației de a purta hijaburi de către femei.
