Duminică   a  avut   loc   un  referendum   în   Elveția   unde   cetățenii   elvețieni   au  fost  puși   în  fața  alegerii   de   a   vota    pentru    interzicerea    vălului   islamic   sau  acceptarea   acestuia. Conform   Swiss  Info,   numai    în   6    dintre   cele   26   de   cantoane,   în   care  este  împărțită  Elveția,   această   inițiativă    a  fost   respinsă.  Aproximativ   51,2%   dintre   alegătorii   prezenți   la   urne   duminică   au  ales   să   voteze  în   favoarea   interdicției,  alăturând   Elveția   altor   5  state   europene  ce  au  introdus    reguli   asemănătoare,  precum  vecini   ca   Franța   și   Austria.

Purtarea   vălului   de   către   femeile   musulmane   care  vor  să   facă   aceasta   va  fi   posibilă   doar   prin   anumite   excepții,  respectiv   din   motive   de   securitate,  climă   sau   sănătate,  dar    și   în    locurile   publice   de   rugăciune. 

Un   sondaj  de   opinie   realizat   în  ianuarie   anul   acesta   de  Tamedia  (o  companie  elvețiană   ce  oferă   servicii   digitale)   și    citat  de    AlJazeera    a   arătat   că   dintre   15.000  de   respondenți,   63%   dintre   ei   ar   fi   votat   în   favoarea   punerii   în   aplicare   a   interdicției  de  a  purta   vălul.  Conform   aceleiași   agenții  de   presă,  textul   propunerii  nu  trimite   explicit   la   vălul   islamic,  ci  dorește  ca “nimeni   să  nu  își   acopere  fața   în   public,  nici   în   zonele   accesibile   publicului   sau   în  zonele   unde   serviciile   sunt  accesibile   tuturor”. Totuși,  imaginea   campaniei  de   promovare  a  inițiativei  lansată  de  Partidul   Poporului   este   mai  mult   decât   explicită.

Cantoanele   în   care   voturile   nu   au    fost   suficiente   pentru   a  sprijini   interdicția   sunt:   Berna,  Zürich,  Basel,   Geneva,   Appenzell   Ausserhoden   și  Graubünden.  Cele   mai   multe   voturi   pentru  au  fost   înregistrate   în  cantoanele   Ticino,  Schwyz  și   Jura.  Potrivit  World  Population  Review,   populația   musulmană   din    Elveția   numără  cca. 440.000  de   persoane,  iar  cele   mai    mari   comunități   musulmane   sunt   concentrate   în   cantoanele   Zürich,  Berna,  Waadt,  Aargau   și  St. Gallen,  unde   reprezintă   totuși   între   aproximativ   8%  și  4%   din   populația   totală   cuprinsă   de   acestea. Datele   sunt   raportate   totodată   la  cei   care   s-au   declarat  aparținători   ai  religiei   islamice.

O  parte   a   guvernului    federal   și  a  parlamentului   au  fost  în  dezacord   cu   interdicția   argumentând     că   doar   o  mică   parte   dintre   femeile   musulmane   care  locuiesc   în  Elveția  poartă  văl. În  plus,  un  studiu   publicat  de   Universitatea   din   Lucerna   în   decembrie,  concluziona   că   în  jur   de   doar   100   de   femei   de  origine musulmană      poartă      vălul   de   tip  niqab  (care   acoperă   chipul   până   la  nivelul   ochilor)  în   mod   regulat.

Conform   site-ului    Conviva   Plus,  majoritatea   persoanelor    de  origine   musulmană   din   Elveția     sunt   imigranți    din   Turcia,   însă   multe   provin   din   Peninsula   Balcanică,  respectiv   din  state   ca: Macedonia,  Kosovo,   Bosnia   și   Herțegovina. Alte   persoane  de  origine   musulmană    au  ajuns   în   Elveția   din   state   ale  Africii  de   Nord   și  Centrale.

Agenția   Federală    pentru  Statistică   din   Elveția   a   concluzionat    anul   trecut    că    61%   dintre   imigranții   din  Peninsula   Balcanică,  78%  dintre   cei   din  Africa  de  Nord,  73%   din  Turcia   și   61%   dintre   cei  din  Orient    aparțin   unei   comunități   islamice. Pe   de  altă   parte,   2,4%    dintre   elvețieni   aparțin   și  ei   acestei  religii.

O  analiză   realizată   de    site-ul  de   presă   SRF   din   Elveția   în   anul   2018    arăta   că   din    toată   populația   de   origine   musulmană   de   acolo,   numai   10%   sunt   practicanți   religioși.  Asociația   moscheilor   din   Elveția   se  susține   singură   financiar.  SRF   subliniază    faptul   că   pericolul   Islamului  a   devenit   o  temă  de  dezbatere   curentă   în   Elveția   după   atacurile   de   la  11   septembrie   și   după   acțiunile   teroriste   ale   grupărilor  de   același  fel  în   Orientul   Apropiat.

Swiss   Info  a   adăugat   că   această   inițiativă   supusă   ulterior   la   vot  prin  referendum  a  aparținut    aceluiași   grup   politic   denumit  Comitetul   Egerkinger,   în  care   există   mulți  membrii  ai   partidului  de  extremă   dreapta    care   a   susținut   și   legea   privind   interzicerea    minaretelor,  adoptată   încă   din  2009   în  Elveția,  Partidul  Poporului. 

Mai   mult,  ea   a  fost   sprijinită   de   alte   grupuri  de   interes    precum   cel   al  feministelor,  dar   și   de   anumite   organizații    musulmane   ca   aceea   a   Forumului   pentru   Islam   Progresiv.  Mișcarea   Islamului   Progresiv   se   pare   că  este   afiliată   unor   idei   liberale   pe  care   membrii  săi  le-au   îmbrățișat,   inclusiv   promovarea   feminismului   și   susținerea   altor   viziuni  care  nu  au  fost  însă   niciodată   parte  din  tradiția   islamică.

Unul   dintre   sloganurile  campaniei   afișat  de  Martina   Bircher,  parlamentar   în  Consiliul   Național   din  partea   Partidului   Poporului,   pe  pagina  sa  de  Twitter:

Martina Bircher @_MartinaBircher  7 mar.

“Oamenii   liberi  își   afișează   chipul.  DA   pentru   interzicerea   acoperirii  feței.”

 Martina   Bircher  a   susținut   campania  de   interzicere  a   vălului   prin   ambalarea   ei    într-o   retorică   feministă,  justificând  interdicția   printr-un  “drept   ce  trebuie   câștigat,  exact   ca  și   dreptul   la   vot  implementat  în   urmă  cu  50  de   ani”. 

Inițiativa    celor  de  la   Partidul  Poporului   din  Elveția  s-a  denumit  “Stoparea   extremismului”   și   cuprinde   ca   argumente :  “Acoperirea feței în spațiul public este în conflict cu libertatea. Valorile noastre sunt călcate în picioare atunci când femeile din societatea noastră nu mai au voie să se identifice ca indivizi.” Aici   se  adaugă   retorica   feministă   care  a  atras   sprijinul   și   acestui   grup  de   interes:  “În   toată   lumea   femeile   luptă  pentru  libertate  și   încearcă   să   scape  de  povara  de   a  se   acoperi   și  se   supun  la   mari  sacrificii. Respingerea  interdicției   vălului   este   o  batjocură  la   adresa   femeilor  care   suferă  de   pe  urma  Islamului   radical”.  Partidul   Poporului   își   justifică  inițiativa   la   finalul  descrierii   sale   prin  faptul     că  se   gândește   la   securitatea   națională,   deoarece  le  oferă    libertate   “organismelor   de   securitate   să  acționeze   împotriva    infractorilor   mascați.”

Interzicerea   vălului   islamic   nu   este  un  punct   nou   pe   agenda   SVP (Partidul  Poporului),  așa   cum    arată   o  analiză   a   grupului  de   lucru   numit  Bridge  Initiative  de  la  Universitatea   Georgetown. Prima  inițiativă  a   luat   formă    în  2010   dar  a  fost  respinsă  de  guvernul   elvețian.  În  2016,  SVP    a    început  să   strângă   din   nou  semnături   pentru  aceasta,  iar   în  2018   inițiativa  a  fost   din   nou   refuzată. În   iunie   2020,  parlamentul   elvețian   a   votat    împotriva    interdicției,   dar   în   două   cantoane,  a   fost  în   final   adoptată.  Partidul   Poporului   a  fost   astfel   responsabil   pentru   multe   luări  de  poziție   împotriva    radicalismului islamic   printre   care  propunerea   de  a   supraveghea   imamii   și  a-i  expluza   pe   extremiști,  de  a   interzice   construcția   altor   moschei    și    nu  a  vrut   să  susțină    facilitarea   acordării  cetățeniei   pentru   imigranții  de   a  treia   generație,  nici    facilitarea  acordării  pașaportului   nepoților   imigranților   din   Elveția. Mai   mult,  în   încercările   sale   de   a-și  promova   viziunile,  SVP     s-a   aliat   unui   alt   partid   considerat  populist,   din   Germania,   AfD,  împreună   cu   care   a   încercat   să   propună   importanța  rolului   Rusiei   în   afacerile   europene.