Lovitura de Stat și Protestele din Myanmar

De către
Mara Craciunescu
-
0
1220
The Guardian

La începutul lunii februarie, cetățenii din Myanmar au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unei lovituri de stat a forțelor armate. Autoritățile au folosit tunuri cu apă și gaz lacrimogen.

Liderul Aung San Suu Kyi este reținut sub arest la domiciliu, iar membrii partidului său au fost, de asemenea, reținuți de armată.

Context

Myanmar, cunoscut și sub numele de Burma, este localizat în Asia de Sud-Est și are capitala la Naypyidaw. Este un stat multietnic, având drept religie majoritară Budismul.

Statul a fost invadat de Mongoli în secolul al XIII-lea, iar din secolul al XIX-lea până în secolul XX a fost colonizat de englezi. După câștigarea independenței în 1948, Myanmar a suferit numeroase conflicte etnice și lovituri de stat, care l-au împiedicat să se dezvolte și l-au făcut cunoscut drept statul cu cel mai lung război civil din lume, de 7 decenii.

Protestele din ultima perioadă își au originea în conflictele petrecute în anii trecuți dintre minoritatea de musulmani Rohingya și autorități, din cauza dictaturii militare sub care s-a aflat Myanmar până în 2011, când junta militară a fost destrămată. Cu toate aceasta, ea încă are o putere influentă.

În anul 2015 au avut loc primele alegeri naționale libere din ultimii 25 de ani care au adus la putere Partidul Liga Națională pentru Democrație, condus de Aung San Suu Kyi. Aceasta este o cunoscută militantă pentru pace, primind și premiul Nobel în anul 1991. Cu toate acestea, a fost reținută sub arest la domiciliu de către junta militară până in 2010. După câștigarea alegerilor din 2015, aceasta nu a putut fi declarată președinte, conform constituției. Astfel, aceasta deține funcția de Consilier de Stat. În ciuda susținerii democrației, liderul partidului împreună cu ceilalți membrii au fost criticați că nu au reușit să sprijine prin programul lor statutul musulmanilor Rohingya, care nu sunt recunoscuți drept cetățeni ai Myanmarului. Aceștia nu au avut nici dreptul să voteze la alegeri.

În 2017 conflictul violent dintre minoritatea musulmană și armată a escaladat, provocând mii de victime care au fost nevoite să emigreze în Bangladesh. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat că “Situația pare un exemplu de purificare etnică dintr-un manual.” De asemenea, organizația a menționat că nu se poate evalua clar care este starea de acolo, deoarece Myanmar nu a permis investigatorilor pentru drepturile omului să afle mai multe detalii. În momentul actual, peste 1 milion de emigranți Rohingya sunt în Bangladesh.

În anul 2019, reputația doamnei Aung San Suu Kyi la nivel internațional a fost și mai mult criticată, deoarece, în urma unei audieri de la Curtea Internațională de Justiție din Haga, aceasta a luat apărarea armatei. Totuși, susținerea venită din partea populației budiste din Myanmar, continuă să fie una numeroasă.

Situația actuală

În noiembrie 2020 au avut loc alegeri legislative în Myanmar, câștigate de partidul Liga Națională pentru Democrație, condus de Aung San Suu Kyi. Acest rezultat a fost contestat de către armată, care a susținut că alegerile “nu au fost nici libere şi nici corecte” din cauza pandemiei de COVID-19.

În data de 1 februarie 2021, când noul parlament urma să aibă prima sesiune, liderul Aung San Suu Kyi a fost arestat împreună cu alți membrii de partid de către armata care a pornit o lovitură de stat și a declarat stare de urgență pentru 1 an de zile.

Liderul actual este Comandantul Min Aung Hlaing, care a fost criticat în trecut pentru rolul său important în atacurile armatei contra minorității etnice. Totuși, acesta a declarat că armata este de partea cetățenilor, deoarece ea va forma “o democrație adevărată și disciplinată”, iar la finalul stării de urgență vor fi realizate alegeri liberele și corecte.

În ciuda interzicerii protestelor, mii de oameni au ieșit în strada pentru a se revolta împotriva loviturii de stat militare. Nu au mai fost proteste atât de mari în Myanmar din anul 2007. Oamenii scandează pentru democrație și eliberarea președintelui cu riscul de a face până la 20 de ani de închisoare, conform unei noi legi.

Posturile de radio și televiziune, precum și serviciile de internet au fost întrerupte. Mai multe vehicule militare au fost scoase pe străzi.

Reacția la nivel internațional

Mai multe state aflate sub umbrela Organizației Națiunilor Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă lovitură de stat și au cerut în luna ianuarie statului Myanmar să nu încalce principiile democrate.

Raportorul Special al ONU, Tom Andrews, este îngrijorat că situația ar putea escalada puternic în viitorul apropiat din moment ce multe echipaje armate se află în stradă și s-a aflat despre un “proces secret” al Consilierului de Stat Aung San Suu Kyi și Președintelui Win Myint.

„În trecut, astfel de mișcări ale trupelor au precedat uciderea, dispariția și detențiile la scară înaltă. Având în vedere confluența acestor două evoluții – proteste în masă planificate și convergența trupelor – sunt îngrozit că am putea fi pe cale să asistam la acțiunile armatei de a săvârși crime și mai mari împotriva poporului din Myanmar”, a declarat dl. Andrews.

Printr-un apel urgent, acesta îndeamnă toate guvernele sau entitățile influente în Myanmar să convingă armata să aibă mitinguri lipsite de violență.

SUA, UE și Australia se află printre statele care condamnă această lovitură de stat. Secretarul General António Guterres a declarat că este “o lovitură puternică contra reformelor democrate”. Președintele Joe Biden a impus sancțiuni economice Myanmarului, iar Noua Zeelandă a impus interdicții de călătorie liderilor militari din Myanmar, conform BBC.

Statele vecine, precum Cambodgia și Tailanda au declarat că este o “problemă internă”. Nici China nu a luat măsuri contra loviturii de stat, declarând că presiunile la nivel internațional ar înrăutăți situația. Aceasta chiar a blocat realizarea unei declarații comune a Consiliului de Securitate al ONU din 2 februarie. Cu toate acestea, SUA au început să pună presiuni asupra Chinei pentru a condamna acțiunile armatei din Myanmar.

Starea serviciilor de internet

Începând cu 1 februarie 2021, ora locala 3 dimineața, au fost observate numeroase întreruperi ale internetului în Myanmar provocate de lovitura militară de stat. Conexiunea la internet a eșuat într-o proporție care a variat între 50%-75% din cazuri, însă până la finalul zilei aceasta a revenit aproape complet.

În data de 3 februarie, furnizorul local de internet, MPT, a blocat accesul la mai multe rețele de socializare precum Facebook, Instagram și Whatsapp. Ulterior, accesul la Facebook a fost blocat și de alți furnizori de internet, iar pe 5 februarie aplicația Twitter a fost și ea restricționată.

Fluctuații ale accesului la internet au fost înregistrate până săptămâna aceasta, când doar 14% din conexiunile la internet au fost reușite.

De asemenea, până pe 18 februarie, au avut loc 4 întreruperi totale ale internetului, care au durat aproximativ 8 ore și au avut loc în special noaptea.

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.