Întrerupte de aproape un an din cauza ameninţărilor cu sancţiuni americane, lucrările pentru construcţia gazoductului care leagă Rusia de Germania reîncep în această săptămână. Rămân câţiva kilometri de construit în Marea Baltică, în largul Germaniei a canalului Nord Stream 2, care reprezintă un adevărat măr al discordiei între Germania și Rusia, pe de o parte, și Statele Unite, pe cealaltă.
Find out more about key #factsandfigures on Nord Stream 2: https://t.co/787fhcmWTU pic.twitter.com/ycJCbMz4i6— Nord Stream 2 Corp. (@NordStream2) November 15, 2019
Nord Stream 2, a cărui dare în funcţiune era prevăzută iniţial la începutul lui 2020, este un gazoduct menit să dubleze capacităţile de livrare de gaz rusesc a Nord Stream 1, operaţional din 2012, şi să garanteze securitatea aprovizionării Europei occidentale prin Marea Baltică.
Președintele Comisiei pentru estul economiei germane, Oliver Hermes, a respins expeditorului noile sancțiuni pe care Statele Unite amenință să le aplice împotriva canalului Nord Stream 2.
Pentru Hermes, aceasta este <<o ingerință inadmisibilă în dreptul internațional>> și <<un comportament care este complet exclus de discuția dintre aliați>>. Președintele OA a cerut, așadar, administrației externe a Statelor Unite să <<respecte suveranitatea europeană și să colaboreze din nou cu autoritățile UE și Germania>> în problema canalului, potrivit Marbacher Zetung.
Statele Unite, pe de altă parte, se opun proiectului, deoarece îl consideră un instrument al Kremlinului, care vizează creșterea influenței Rusiei în Europa prin furnizarea de energie. Prin urmare, Statele Unite au implementat deja măsuri de sancționare împotriva companiilor care participă la Nord Stream 2 și ar putea adopta în curând noi și mai severe.
Dintr-un total de 2.460 km de conductă de gaz care constă în două benzi, 150 km de conducte mai trebuie să fie așezate: 120 km în apele daneze și 30 km în apele germane. Rusia a anunțat finalizarea lucrărilor pe fundul Mării Baltice de una singură. Această sarcină urmează să fie îndeplinită acum de două nave rusești – unitatea principală este Akademik Czerski și unitatea auxiliară.
Potrivit serviciilor de trafic maritim, nava Akademik Cherskiy a ajuns în zona din apropierea coastei Poloniei pe 5 decembrie. Tot pe 5 decembrie, gazoductul rusesc Fortuna a plecat dintr-un port german aparent îndreptându-se spre o altă zonă unde ar urma să fie construită o altă porțiune a gazoductului.
Un purtător de cuvânt al proiectului Nord Stream 2 a refuzat să comenteze care sunt planurile celor două nave, potrivit presei germane.
Repoziționarea navelor vine după ce Rusia a pledat pentru finalizarea construcției gazoductului în ciuda amenințărilor cu sancțiuni din partea Statelor Unite. Construcția a fost blocată anul trecut după ce au fost impuse sancțiuni. Ambasada Statelor Unite la Berlin i-a cerut Germaniei, pe 5 decembrie, să oprească lucrările de construcție la gazoduct și să trimită un semnal clar Europei că <<nu mai acceptă comportamentul răuvoitor al Rusiei>>.
In the Bay of Greifswald, two pipeline ends were connected on pipelay vessel Castoro 10 in a procedure known as Above-Water Tie-In. Find out more about the highly complex welding process: https://t.co/DVKhhssFG1 pic.twitter.com/cj3U1TkYcW— Nord Stream 2 Corp. (@NordStream2) October 31, 2019
Poziţia americană este în primul rând justificată de propriile interese economice. SUA vor să vândă gaz lichefiat Germaniei, dar acesta este considerabil mai scump decât gazul rusesc. Preţul face ca vânzarea gazelor din SUA pe piaţa germană să fie foarte dificilă. Poziţia SUA este motivată şi de dorinţa de a restrânge oferta prin împiedicarea livrărilor din Rusia. Într-un astfel de caz preţurile ar creşte şi gazul lichefiat din SUA, obţinut prin metoda, ar avea şanse mai mari aici în Europa.Cu toate acestea, Germania intenţionează să construiască în unele porturi terminale pentru descărcarea gazului lichefiat. Nu doar SUA, ci şi alţi potenţiali furnizori, eventual mai convenabili, ar putea astfel să-şi vândă marfa pe piaţa germană. Cu ajutorul acestor terminale, a conductei Nord Stream 2 şi a conductelor existente deja, Germania va putea în viitor să reacţioneze foarte flexibil la modificările survenite pe piaţa internaţională de gaz şi la eventuale crize, majorându-şi siguranţa aprovizionărilor.
