Existența disensiunilor între Uniunea Europeană și Turcia nu este o noutate nici pentru populația europeană, nici pentru cea turcească. Întrucât reprezentanții ambelor entități abordează perspective diferite în discuțiile despre diverse aspecte ale democrației, aceștia se găsesc de multe ori în circumstanțe antagonice. Cel mai recent exemplu se referă la decizia autorităților turcești de a redeschide stațiunea cipriotă Varosha, fapt ce a stârnit un val de reacții pe scena internațională.
“Incident after incident, step-by-step, the Turkish President Erdogan continuously moves away from European values and standards. EU-Turkey relations are at a historical low point”. – @gahler_michael during today’s #EPlenary debate. #EastMed #Varoshahttps://t.co/5sjV5XCEzS pic.twitter.com/D7HUJUCMu4
— EPP Group (@EPPGroup) November 24, 2020
După invazia Ciprului de către trupele turcești în anul 1974, populația civilă a părăsit zona, iar Varosha (sau Maraș – în denumirea turcă) a devenit oraș-fantomă. După mai bine de patru decenii în care accesul a fost interzis, autoritățile au decis să redeschidă pentru public teritoriul stațiunii turistice. Într-un comunicat de presă de la începutul lunii octombrie, Turcia declara că susține în totalitate decizia autorităților din Republica Turcă a Ciprului de Nord, în ciuda îngrijorărilor exprimate de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.
Nici Uniunea Europeană nu a rămas neutră în problema redeschiderii orașului Varosha. Astfel, Parlamentul European condamnă activitățile ilegale ale Turciei și consideră că este necesară impunerea de sancțiuni dure. Parlamentul European argumentează caracterul nelegitim al acțiunilor turcești în baza Rezoluției 550 a Consiliului de Securitate unde se menționează că „încercările de a popula oricare parte a Varoshei cu alți oameni decât locuitorii de origine sunt inadmisibile” și unde se solicită transferul administrației zonei respective către Națiunile Unite.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Turcia a fost prompt în oferirea unui răspuns pentru reacția europeană: „respingem în totalitate rezoluția neobligatorie și cu caracter de recomandare adoptată de Parlamentul European (…), susținem în totalitate declarațiile președinției Republicii Turce a Ciprului de Nord”. Mai mult, reprezentantul acuză Parlamentul că acționează în baza prejudiciilor și în mod deconectat de la realitățile problemei din Cipru.
Neînțelegerile dintre UE și Turcia nu se limitează la această situație; în decursul anilor, cei doi actori internaționali s-au lovit de probleme precum criza refugiaților, exploatarea ilegală a surselor de energie din Marea Mediterană sau intervenția militară în Siria. Toate aceste ciocniri de perspective și interese s-au petrecut pe fondul negocierilor de aderare ale Turciei la Uniunea Europeană. În continuare, rămâne de văzut dacă se va ajunge la un numitor comun astfel încât negocierile să continue într-o direcție pozitivă sau dacă actualele dezacorduri se vor transforma în conflicte.
Tensions over democracy, migration and illegal energy drillings have led to a rethink of EU-Turkey relations. What is the status of the cooperation? Find out → https://t.co/bmGWGBVuMe pic.twitter.com/hkfW4Sjv1T
— European Parliament (@Europarl_EN) November 30, 2020
