Eurobarometrul al cărui rezultate au fost publicate în urmă cu câteva zile s-a realizat pe marginea subiectului crizei provocate de coronavirus și a constat în trei etape de aplicare a chestionarului: aprilie-mai 2020, iunie 2020 și septembrie-octombrie 2020. Raportul recent publicat de către Parlamentul European relevă comparațiile realizate între rezultatele celor trei etape de sondare a opiniei publice la care au participat 24,812 respondenți intervievați de compania de cercetare de piață Kantar.
În primul rând, privitor la impactul crizei cauzate de COVID-19 asupra situației financiare și personale a cetățenilor, în ultima etapă a studiului a crescut procentul persoanelor care consideră că efectele economice negative depășesc beneficiile de sănătate obținute prin măsuri restrictive, iar 39% apreciază că pandemia a avut deja un impact semnificativ asupra veniturilor personale. Acest procent trece de jumătate în cazul unor state europene precum: Spania, România ( este pe locul doi în clasament) Bulgaria, Grecia și Cipru. În plus, tot în Grecia, Bulgaria, Cipru și România, dar și în Ungaria, peste jumătate dintre cei intervievați au declarat că au avut probleme financiare comparativ cu statele unde au fost cele mai puține astfel de complicații: Danemarca, Olanda, Luxemburg și Finlanda.
Imaginea pozitivă despre Uniunea Europeană a câștigat în procentaj de la 31% la 41%, în vreme ce pentru 54% părerea despre organizație nu s-a schimbat de la începutul crizei. Aceasta s-a înrăutățit totuși în state ca Italia, Slovenia, Belgia și Luxemburg. Suprinzător, 66% dintre respondenți sunt de acord că Uniunea Europeană ar trebui să dețină competențe sporite pentru a se adresa unei situații precum pandemia de coronavirus, dar doar 30% au auzit despre măsurile adoptate de Uniune împotriva pandemiei și le cunosc, iar 37% au auzit de introducerea lor dar nu le cunosc.
77% dintre respondenți au declarat că sunt de acord cu acordarea fondurilor statelor membre ale căror guverne respectă legea și principiile democratice. 54% susțin că Uniunea Europeană ar trebui să aibă la dispoziție mai multe mijloace financiare prin care să se adreseze pandemiei și același procent consideră că bugetul UE trebuie cheltuit prioritar pe sănătatea publică. Aproximativ 6 din 10 respondenți cred că lupta împotriva pandemiei justifică limitarea libertăților lor individuale (59%), iar 37% se opun acestor limitări.
Comparativ cu prima și a doua etapă de aplicare a sondajului, imaginea pozitivă a Uniunii Europene a crescut în procente (41%) incluzând 7% cei care au o părere foarte pozitivă, dar 34% încă susțin că au o imagine neutră privind organizația și 21% au o imagine negativă, incluzându-i pe cei 6% care au o imagine foarte negativă. S-a constat de asemenea că tinerii sunt cei care au aprecieri pozitive față de Uniune, iar cei în vârstă (între 55 și 64 de ani) sunt cei care sunt cei cu opinii mai negative (30%).
34% dintre respondenți au fost satisfăcuți de solidaritatea între statele Uniunii Europene (prin includerea celor 4% care au fost foarte satisfăcuți), dar 57% nu s-au considerat satisfăcuți alături de 18% care nu au fost deloc satisfăcuți.
6 din 10 respondenți au declarat că sunt în favoarea Uniunii Europene, adică 61% dintre care 23% sunt în favoarea organizației cu ceea ce s-a realizat până acum, iar 38% sunt în favoare dar nu sunt mulțumiți de ceea ce s-a realizat până acum. Pe lângă aceștia, 28% au o viziune mai negativă despre UE, dintre care 21% sunt sceptici față de organizație, dar și-ar putea schimba părerea dacă ar fi introdusă o reformă radicală, în timp ce 7% declară că nu sunt de acord cu ideea de UE în general.
