Data de 15 noiembrie 2020, a fost o zi importantă pentru locuitorii din Republica Moldova. Aceștia au ales noul președinte al Republicii Moldova. Dacă în turul I lupta pentru șefia statului s-a dat între opt candidați, în al doilea tur lupta s-a dat între liderul Partidului Socialist Igor Dodon și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate Maia Sandu.

Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington DC, SUA. Din 24 iulie 2012 până 30 iulie 2015 a fost ministru al Educației în Republica Moldova. În acea perioadă a făcut o schimbare importantă în desfășurarea examenului de bacalaureat, introducând camerele de supraveghere. Apogeul politic al Maiei Sandu a fost pe 8 iunie 2019 când a fost numită prim-ministru, funcție pe care a deținut-o până pe 12 noiembrie 2019 când guvernul său a fost demis de Parlament printr-o moțiune de cenzură.

Lupta în al doilea tur s-a dat între candidatul pro-european Maia Sandu care a acumulat 57.72% și socialistul Igor Dodon a obținut 42.28%, conform rezultatelor publicate de Comisiei Electorale Centrale. Mobilizare maximă a fost din partea moldovenilor stabiliți peste hotare care au stat în cozi timp de 7-8 ore, doar pentru a-și exercita votul. Fostul președinte Igor Dodon este deseori criticat pentru limbajul său considerat neadecvat pentru funcția pe care o exercită. Și nu în ultimul rând, un alt motiv de nemulțumire la adresa sa a fost influența pro-rusă care se răsfrânge asupra deciziilor sale ca șef de stat.

Conform Constituției Republicii Moldova președintele trebuie să fie neutru din punct de vedere politic și să exercite cu bună-credință atribuțiile pe care le are, precum convocarea Parlamentului, dreptul la inițiativă legislativă, dreptul de a adresa mesaje Parlamentului, promulgarea legilor și dizolvarea legislativului.

La 5 zile după alegeri, Comisia Electorală Centrală a validat mandatul noului președinte Maia Sandu.