Situația din Belarus rămâne una incertă după startul celui mai mare protest împotriva guvernării președintelui Alexander Lukashenko din ultimii 26 de ani. După rezultatele alegerilor de pe 9 august, în urma cărora Lukashenko a câștigat detașat cu peste 80% din voturi, sute de mii de oameni au ieșit să protesteze pe străzile din Minsk, cerându-i demisia. Protestatarii au considerat că votul a fost aranjat pentru a masca faptul că liderul și-a pierdut suportul public. Ca urmare a acestui eveniment istoric, întreaga lume a reacționat prompt.

Peste 200.000 de oameni au ieșit în stradă să protesteze alegerea frauduloasă a lui Lukashenko. În scurt timp, protestele pașnice ale oamenilor s-au transformat în violență după intervenția autorităților. Cel puțin doi oameni au murit, iar alte mii au fost reținuți. Lukashenko a răspuns în cele din urmă, spunând că ar fi dispus să țină un referendum care ar schimba constituția și i-ar ceda puterile unui al doilea lider. Cu toate acestea, nu o va face din cauza presiunilor protestatarilor. Într-un discurs adresat publicului, a declarat că “până când nu mă omorâți, nu vor fi noi alegeri.” Strigătele protestatarilor pentru schimbare au trimis ecouri în întreaga lume, urmate de răspunsuri din partea a mai multor țări.

Rusia

Președintele Vladimir Putin i-a oferit lui Lukashenko posibilitatea de a primi ajutor militar pentru a stopa protestele. Intervenția Rusiei poate varia de la jandarmerie până la armată. Dorința Rusiei de a-l ajuta pe Lukashenko provine din interese personale. Belarus este o țară considerată că fiind parte din orbita Moscovei și o zonă plafon importantă împotriva NATO. În cazul în care Rusia decide să restabilească ordinea în Belarus, violența se va agrava.

Uniunea Europeană

Liderii Europeni au trimis un mesaj de solidaritate protestatarilor din Belarus, atenționând Rusia să nu se amestece în treburile fostei sale republici sovietice. Vor ține o ședință miercuri, unde vor discuta ce fel de suport pot oferi protestatarilor și sancțiunile pe care doresc să le impună autorităților din Belarus, pe care îi consideră responsabili pentru fraudă electorală și intervențiile violente din timpul protestelor. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că oamenii din Belarus au dreptul să își decidă viitorul și că violența împotriva protestatarilor este inacceptabilă.

Lituania

Una dintre țările vecine ale Belarusului, Lituania a propus ca cele 50 de milioane de euro alocate pentru Belarus să fie redirecționate către sprijinul societății civile. Liderul opoziției lui Lukashenko, Sviatlana Tsikhanouskaya, a fugit în Lituania marțea trecută, temându-se de siguranța familiei sale. De acolo, a transmis dorința de a începe un marș al libertății în Minsk și orașele vecine în suportul renumărării voturilor.

Polonia

O altă țară vecină, Polonia a anunțat că va oferi ajutor financiar cetățeniilor prin burse pentru academicii din Belarus și fonduri pentru mass-media independente. Totodată, și-a oferit ajutorul în primirea solicitanților de azil veniți din Belarus. În timpul zilei de duminică, polonezii s-au adunat în Varșovia pentru a-și arăta sprijinul pentru protestatarii din Belarus. De la începutul săptămânii, monitorizează situația de la granița sa cu Belarus.

Cehia

Polonia nu a fost singura țară care și-a arătat suportul față de protestatari. Tot duminică, un steag de culoare albă și roșie, reprezentând steagul folosit de Belarus între 1991-1995, a fost plasat în centrul vechi al capitalei. Oamenii din Praga au format o inimă în jurul steagului, semnificând admirația și sprijinul pe care îl au pentru protestatari. Dorind ca Belarusul să nu se confrunte cu situația Cehiei din 1968, când protestele oamenilor au fost distruse de către o invazie militară din Moscova, prim ministrul Andrej Babis a rugat Uniunea Europeană să ajute cât se poate de mult.

Germania

Ministerul de Finanțe german, Olaf Scholz, l-a descris pe Lukashenko asemeni unui dictator care și-a pierdut sprijinul poporului său, avertizând Moscova să nu intervină pentru a-l menține în putere. Scholz, totodată și vice-cancelarul Germaniei, consideră că intervenția militară în alte state încalcă regulile stabilite în conformitate cu legea internațională, iar intențiile Rusiei sunt inacceptabile.

Statele Unite

Guvernul american consideră protestele din Belarus un exemplu clar al faptului că Lukashenko nu mai poate ignora apelurile pentru democrație din stat. Președintele Donald Trump a spus că situația din Belarus este una teribilă. Un oficial al administrației Trump a mai adăugat că Rusia ar trebui să nu intervină, deoarece trebuie să respecte suveranitatea Belarusului și dreptul cetățeniilor de a-și alege liderii în mod corect și liber. Statele Unite au intrat deja în discuții cu Uniunea Europeană pentru a încerca să îi ajute pe cetățenii din Belarus să obțină rezultatele politice pe care le doresc.