Cu trei luni rămase până la alegerile prezidențiale din SUA, declarațiile președintelui Trump creează din nou bănuieli că nu va dori să părăsească Casa Albă în cazul în care va pierde în fața lui Biden.
În ultima jumătate de an, maniera prin care președintele american a tratat probleme grave, care au polarizat societatea, precum epidemia de Covid-19 și, mai recent, protestele împotriva rasismului și a violenței poliției, l-a făcut să își piardă din popularitate, în special printre alegătorii republicani moderați sau alegătorii indeciși. Incompetența administrației Trump în a preveni răspândirea Coronavirus și modul autoritar prin care a încercat stoparea protestelor Black Lives Matter l-au ajutat pe contracandidatul său, Joe Biden, să devină favorit la câștigarea alegerilor în noiembrie.
Deși este de așteptat ca Trump să obțină rezultate mai bune în sondaje în lunile următoare, în acest moment, Biden are un avantaj, în medie, de 7.4 procente în ceea ce privește previziunile pentru votul popular. Analiza realizată de National Public Radio îi oferă democratului un avantaj generos și pentru Colegiul Electoral. Conform NPR, statele predominant albastre i-ar garanta lui Biden 194 dintre cei 270 de electori necesari pentru a deveni președinte, în timp ce Trump poate fi sigur doar de 120. Mai mult decât atât, ultimele sondaje din Florida, stat decisiv în recentele alegeri prezidențiale, pare să încline spre democrați, în timp ce Texas, stat roșu în mod tradițional, este un stat decisiv în care Trump nu are încă un avantaj solid în sondaje și nu a avut o performanță foarte bună nici în 2016.
Acuzații de fraudă la votul prin corespondență și întârzieri majore
Din cauza pandemiei și a numărului în creștere de cazuri noi de Covid-19 din Statele Unite, tot mai multe state încearcă să facă mai accesibil votul prin corespondență, pentru a evita aglomerarea alegătorilor în secțiile de votare pe 3 noiembrie. Votul prin corespondență era posibil și până acum, regulile fiind diferite în funcție de stat. Toate statele oferă posibilitatea cetățenilor de a vota prin corespondență: cinci dintre ele trimit automat tuturor persoanelor buletinul de vot, 29 de state oferă la cerere buletine de vot prin corespondență oricărui alegător dorește să procedeze astfel, restul de state oferind această posibilitate doar celor care au un motiv întemeiat pentru care nu se pot prezenta la urne.
Principalul inconvenient al acestei metode este acela că numărătoarea acestor voturi durează o perioadă mai îndelungată, iar, în cazul în care rezultatele într-un stat sunt strânse și pot fi decise de voturile prin corespondență, anunțarea unui câștigător ar fi întârziată. Astfel de întârzieri sunt probabil în statele în care legea nu permite procesarea buletinelor de vot decât în ziua alegerilor. Acesta a fost cazul și în două alegeri primare pentru Congres din New York, unde rezultatele au fost aflate doar după șase săptămâni. Cu toate acestea, democrații au motivat întârzierea prin organizarea slabă a alegerilor și prin faptul că Serviciul Poștal al Statelor Unite nu a fost pregătit pentru un număr atât de mare de voturi exprimate astfel.
De pe urma acestor critici a încercat să profite Donald Trump, temându-se de faptul că voturile prin corespondență l-ar putea avataja pe Biden în anumite state, invocând că buletinele de vot ar putea fi furate de la poștași, sau contrafăcute de forțe din interiorul SUA sau de „puteri externe care care nu vor ca Trump să câștige”. Deși nu există dovezi că fraudarea votului prin corespondență este o problemă relevantă și nici suficiente studii realizate care să susțină faptul că votul prin corespondență ar putea favoriza Partidul Democrat, unii specialiști americani vorbesc despre un fenomen observat în alegerile din ultimii ani, „blue shift”, – voturile prin corespondență tind să vină din centrele urbane, care votează în mai mare măsură candidați democrați. Acest fenomen, alături de popularitatea în scădere a președintelui, comparativ cu Joe Biden, ar putea fi motivul pentru care Trump a încercat, prin declarațiile și tweet-urile sale, să delegitimizeze acest proces de a vota, promovând acuzația că vor exista extrem de multe cazuri de fraudă, în ciuda faptului că nu există dovezi care să susțină această afirmație.
Și Șeful Statului Major, Mark Meadows, a criticat ideea votului prin corespondență: „Dacă încercăm să transformăm acest proces și începem să trimitim prin poștă buletine de vot în toată țara, în toate cele 50 de state, vom vedea o întârziere deoarece nu sunt echipate pentru a face față”.
Un posibil scenariu pentru alegerile din noiembrie
Printre statele unde procesarea buletinelor de vot va începe în ziua alegerilor se numără și câteva dintre așa-numitele „swing states”, precum Michigan, Pennsylvania sau Wisconsin, decisive în 2016. Un scenariu posibil este acela în care rezultatul final al alegerilor va fi decis de unul dintre aceste state, iar la finalul zilei de 3 noiembrie, când voturile prin corespondență abia încep să fie numărate, Trump să fie în avantaj. În următoarele zile, pe măsură ce voturile trimise prin poștă sunt numărate, Biden ar putea reveni și l-ar depăși pe Trump. Câștigătorul alegerilor într-un stat este declarat printr-un certificat electoral, care este emis de guvernatorul statului, iar guvernatorii tuturor celor trei state amintite mai sus sunt democrați. Însă, și legislatura poate emite un astfel de certificat, iar aceasta este controlată de republicani în toate cele trei state. În situația în care un stat emite certificate electorale contradictorii, Congresul este cel care va decide care dintre ele este valid, dar și în Congres, democrații controleaza Camera Deputaților, în timp ce republicanii au majoritatea în Senat, ceea ce ar crea un impas.
Într-un scenariu în care Trump nu va pierde decisiv și în Colegiul Electoral și se va bucura de aceeași susținere din partea colegilor de partid, acesta ar putea crea o situație haotică – au avut loc alegeri, s-au numărat voturile, însă nu există, legal, un președinte – de pe urma căreia ar putea încerca să profite pentru a rămâne la Casa Albă pentru încă un mandat. Încăpățânarea acestuia de a rămâne președinte e evidentă; luna trecută a declarat că nu poate spune dacă va accepta sau nu rezultatul alegerilor, menționând că Partidul Democrat „va măslui alegerile” cu ajutorul voturilor prin corespondență. Dacă alegerile vor fi amânate, așa cum ar dori Trump, necesitatea votării prin corespondență tot nu ar dispărea, având în vederea numărul crescând al cazurilor de Covid-19, dar momentul în care acestea ar fi complet numărate ar putea depăși data de 20 ianuarie. Aceasta este data când mandatul său se termină și, având mai multe voturi într-un stat decisiv, ar putea forța rămânerea sa în Casa Albă.
Lipsa cadrului legislativ face posibilă o criză constituțională
Dincolo de ușurința îngrijorătoare cu care Donald Trump și Partidul Republican sunt dispuși să încalce principii ale statului de drept pentru a rămâne la putere pentru încă un mandat, pus în pericol în momentul de față, faptul că un astfel de scenariu ar putea deveni realitate în luna noiembrie evidențiază o lipsă extrem de importantă în cadrul legislativ federal al Statelor Unite. În cazul în care la finalul alegerilor, SUA nu va avea un președinte, pe măsură ce termenul de 20 ianuarie când mandatul lui Trump se încheie se va apropia, va fi declanșată o criză constituțională ce poate avea implicații uriașe. Întrucât nici Curtea Supremă nu are autoritatea de a interveni, odată ce Congresul este implicat, pare că singura soluție ar fi ca cei doi candidați și partidele lor să ajungă la o înțelegere.
