Astăzi, 22 iunie a avut loc cel de-al 22- lea summit bilateral între Uniunea Europeană și China, menit să clarifice aspecte ale relațiilor dintre cele două părți, pe fondul unor tensiuni crescânde privind pandemia de coronavirus, noi reguli comerciale și dezacorduri privind drepturile omului. La discuțiile video au participat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele chinez Xi Jinping și premierul Li Keqiang.

Înainte de summit, China și Uniunea Europeană și-au exprimat dorința comună de a-și consolida legăturile, însă relațiile celor două părți rămân marcate de dezacorduri semnificative, de la reguli comerciale și investiții, la drepturile omului și securitate națională.

În urma discuțiilor, președintele Consiliului European, Charles Michel a adăugat : “Relatiile UE-China au evoluat în ultimii ani. Interdependența noastră economică este ridicată și trebuie să lucrăm împreună pentru a adresa eficient provocări globale precum problemele climatice, îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă sau pandemia de COVID-19. Implicarea și cooperarea cu China este atât o oportunitate, cât și o necesitate, dar, în același timp, trebuie să recunoaștem că nu împărtășim aceleași valori, sisteme politice sau abordare a multilateralismului. Ne vom angaja în discuții într-un mod clar și sigur, apărând cu tărie interesele și valorile Uniunii Europene.’

Cu ocazia summitului, UE și-a reiterat îngrijorările grave cu privire la situația din Hong Kong, subliniind faptul că statele membre sunt extrem de alarmate de noua lege de securitate propusă de Beijing. ‘Ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la propunerea legii de securitate națională pentru Hong Kong’, a declarat Charles Michel, adăugând că blocul a cerut Beijingului să asigure pluralismul politic, standardele democratice și drepturile omului în Hong Kong. Au fost aduse în discuție și alte încălcări ale drepturilor omului, ca măsurile Chinei față de minoritățile din Xinjiang și Tibet, precum și detenția arbitrară a cetățeanului suedez Gui Minhai și a doi cetățeni canadieni- Michael Kvrig și Michael Spavor.

În același timp, discuțiile pentru un acord de investiții China- UE rămân în impas, în ciuda angajamentului comun de a ajunge la un consens până la sfârșitul anului. În ultimii ani, UE a căutat o cooperare mai realistă cu China, încercând să se asigure că întreprinderile chineze susținute de subvenții de stat nu denaturează concurența pe piață unică și să faciliteze,în același timp, un acces mai mare pe piață pentru companiile europene din China. În această privință, oficialii de la Bruxelles au subliniat cu tărie necesitatea unui acord ambițios de investiții UE-China, care să adreseze asimetriile accesului pe piață și să asigure condiții de concurență echitabile. Statele europene sunt preocupate în special de transferul forțat de tehnologie impus firmelor străine care operează în China, subvențiile oferite de Beijing companiilor sale și relația dezechilibrată pe piața achizițiilor publice. La momentul actual, există și o îngrijorare deosebită față de companiile sprijinite financiar de guvernul chinez, ce vizează să achiziționeze întreprinderi europene slăbite de recesiunea declanșată de coronavirus. După summit, von der Leyen a declarat că trebuie să existe ‘mai multă ambiție’ din partea Chinei, pentru a încheia un acord de investiții și că discuțiile în această privință nu s-au bucurat de un progres semnificativ.

Ca răspuns la pandemia COVID-19, UE a subliniat responsabilitatea comună de a conține răspândirea virusului, de a stimula cercetarea asupra tratamentelor și de a sprijini o redresare globală incluzivă și durabilă. În aceasta privință, UE a subliniat și necesitatea solidarității față de țările în curs de dezvoltare, în special în ceea ce privește scutirea de datorii. Totodată, oficialii UE și-au exprimat îngrijorarea față de planul de recuperare post-pandemie al Chinei, declarând că Beijing-ul ar trebui să adopte măsuri de recuperare mai sustenabile, în conformitate cu angajamentele făcute în Acordul de la Paris.

În urma summit-ului, premierul chinez Li Keqiang a declarat că Beijing consideră cooperarea cu UE ca fiind benefică și că guvernul chinez va continua discuțiile cu blocul european. Cu toate acestea, summitul nu a rezultat într-o declarație comună, iar China a refuzat invitația de a participa la o conferință comună de presă, relatează Euractiv.

Până în prezent, UE a adoptat o poziție relativ echilibrată față de China, în ciuda presiunilor din partea Statelor Unite, care cer o abordare mai dură față de Beijing. UE caracterizează China ca fiind un ‘rival sistemic’, competitor economic, dar și partener în anumite aspecte. ‘Pandemia de COVID-19 și o serie de provocări bilaterale și multilaterale majore arată clar că parteneriatul UE – China este crucial, fie în termeni de comerț, climă, tehnologie sau apărarea multilateralismului. Dar, pentru ca relațiile noastre să se dezvolte în continuare, ele trebuie să fie bazate pe reguli mai clare și reciproce’ a adăugat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referitor la relațiile dintre cele două părți.