În contextul în care numărul pacienților infectați cu virusul COVID-19 crește în fiecare zi, Uniunea Europeană se află în impas fiind divizată de o veche problemă, ajutorul statelor bogate față de cele sărace care cer unitate și crearea unui nou tip de obligațiuni, ”corona bonds”. În acest timp, pentru depășirea crizei economice, UE renunță la exigențele legate de cadrul fiscal european, liberalizează acțiunea guvernamentală prin împrumutul de bani peste deficitul bugetar pentru a ajuta la asigurarea lichidităților pentru societățile de stat sau private.

Pe 23 martie a avut loc o teleconferință a ECOFIN (Formațiunea Afaceri Economice și Financiare a Consiliului Uniunii Europene) unde miniștrii de Finanțe au discutat despre aspectele economice ale crizei sanitare și au anunțat într-un comunicat de presă că susțin clauza derogatoare de la cadrul bugetar al UE, dar nu au reușit să ajungă la o înțelegere în privința unei datorii comune la nivelul Uniunii. Comunicatul de presă subliniază ”Utilizarea acestei clauze va asigura flexibilitatea de care este nevoie pentru a lua toate măsurile necesare în vederea sprijinirii sistemelor noastre de sănătate și de protecție civilă și a protejării economiilor noastre, inclusiv prin măsuri discreționare de stimulare suplimentare și acțiuni coordonate, concepute, după caz, de către statele membre pentru a fi aplicate la momentul oportun, temporare și specific”.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că va ajuta statele afectat printr-un program de finanțare în valoare de 750 de miliarde de euro care va fi în vigoare până la finalul anului 2020. Scopul acestui program este de a finanța măsurile de urgență luate de statele membre UE atât în vederea achiziționării de produse sanitare, cât și pentru a supraviețui din punct de vedere economic acestei crize economice.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis într-o conferință de presă că executivul european va oferi 41 de miliarde de euro pentru a face față consecințelor create de COVID-19 notând că ”Situația evoluează foarte repede. Suntem pregătiți să facem mai mult dacă situația evoluează. O să facem tot ceea ce este necesar ca să susținem europenii și economia europeană”.

În contextul în care virusul afectează domeniul economic, Uniunea Europeană a anunțat că va permite membrilor să aibă deficite bugetare mai mari decât permite în mod normal. Permiterea statelor să depășească deficitele bugetare ar însemna că statele își vor mări datoria externă, iar Italia, care este cel mai afectat stat din Uniune și care are resursele limitate din cauza datoriilor externe și a economiei slăbite, ar ajunge într-o criză financiară mult mai grea decât este în prezent. 

Prim-ministrul Giuseppe Conte, adresându-se Senatului italian a transmis că “Europa ar putea înfrunta șocul doar cu măsuri extraordinare și excepționale” și este necesar ”un răspuns economic curajos” față de această pandemie. Ca o urmare a acestei declarații înaintea reuniunii Consiliului European din 26 martie, premierul italian a cerut liderilor UE un ajutor consistent, nu doar declarații. Italia, împreună cu alte 8 state (Belgia, Franța, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Portugalia, Slovenia și Spania) au subliniat într-o scrisoare transmisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, necesitatea de a realiza așa-numitele corona bonds care ar ajuta statele să iasă din recesiune. ”Trebuie să lucrăm la un instrument de creanță comun emis de o instituție europeană pentru a strânge fonduri pe piață pe aceeași bază și în beneficiile tuturor statelor membre, asigurând astfel o finanțare stabilă pe termen lung pentru politicile necesare pentru a combate daunele cauzate prin această pandemie”.

A doua zi, membrii Consiliului European, au discutat într-o videoconferință despre criza sanitară și ce măsuri trebuie luate. În pofida crizei, au existat neînțelegeri asupra unui plan de salvare a economiilor statelor UE, premierul italian confruntându-se cu Angela Merkel pe tema obligațiunilor corona. Față de proiectul obligațiunilor corona a existat și opoziția grupului Frugal Four (Austria, Germania, Finlanda, Regatul Țărilor de Jos) care duc o politică fiscală conservatoare. Aceștia subliniază că toate țările UE pot încă să se finanțeze pe piața datoriei, în contrast puternic cu criza datoriilor. Pentru a soluționa diferendul, Consiliul European a stabilit ca ECOFIN să vină în termen de 14 zile cu o soluție față de problemele economice traversate de către Uniune în această perioadă.

Poziția grupului a fost criticată de liderii europeni. Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a spus într-un interviu pentru postul Rai 1 că “nu vrem ca țările noastre să fie de vânzare la finalul acestei crize. De aceea trebuie să consolidăm Uniunea Europeană și piața unică”.

Lupta dintre liderii europeni pe problemele economice au fost mai mediatizate decât celelalte măsuri adoptate în urma întâlnirii: noi măsuri de achiziții comune pentru echipamente medicale esențiale, interdicția de 30 de zile a călătorilor neesențiali din afara UE și o mai bună coordonare cu privire la restricțiile frontierei interne.

Conte a declarat presei după această întâlnire că el reprezintă o țară suferindă și că nu are timp de jocuri, iar ”Dacă Europa nu se ridică la înălţimea acestei provocări fără precedent, întregul edificiu european riscă să-şi piardă în ochii propriilor noştri cetăţeni raţiunea de a fi”.

Ce sunt obligațiunile corona? 

Termenul de corona bond (obligațiuni corona) nu este nou în limbajul briocraților unionali, ci el a existat și înainte de a apărea criza sanitară, doar că termenul inițial era euro bond (euro obligațiuni).

Obligațiunile reprezintă un titlu de credit prin care emitentul (statul) se împrumută pe un anumit termen. Statul având nevoie de bani emite o obligațiune, practic dorește să primească un împrumut, iar până la data la care trebuie rambursat împrumutul, statul va plăti o dobândă care este stabilită în funcție de ratingul de țară.

Ratingul de țară este clasificarea riscului politic pe termen mediu sau lung. Aceste măsurători se fac în funcție de evenimentele politice, tensiuni geopolitice, geoeconomice, situația economică și financiară și de o analiză a experienței de plată pentru fiecare țară. 

BCE s-a angajat să contribuie la ușurarea crizei prin achiziționarea a peste 1 trilion de euro de obligațiuni în acest an prin așa-numitele sale programe de relaxare cantitativă (achiziții de active). BCE avea o limită autoimpusă de a cumpăra maxim o treime din obligațiuni pentru a nu deveni creditorul principal al statului, dar cu această criză sanitară și-a eliminat limita. BCE consideră că este nevoie de un nou instrument financiar de creanță și aceasta se numără printre susținătorii obligațiunilor corona.

Obligațiunile corona înseamnă o împărțire a datoriilor și emiterea de obligațiuni comune. Acestea ar fi reprezentate de o vânzare de obligațiuni în valoare de 1.5 trilioane de euro care ar ajuta la finanțarea acțiunilor guvernamentale și ar ajuta la repornirea economiilor statelor din zona euro. 

În perioada crizei economice din 2010 – 2012, Franța și Italia au cerut ca să fie emise euro obligațiuni, dar Germania s-a opus spunând că fiecare stat are responsabilitatea de a se îngriji de propriile finanțe. Banca Centrală Germană și-a rezumat opinia la acea vreme spunând: ”Nu încredințați cardul de credit cuiva fără nicio posibilitate de a-și controla cheltuielile”.

Deoarece obstacolele în calea datoriei publice au fost ridicate în UE, Germania și Franța au emis planuri bugetare importante pentru a-și proteja economiile naționale, dar alte țări precum Spania și Italia, deși au fost cele mai afectate de virus, nu au implementat măsuri atât de ample.

BCE intenționează să cheltuiască până la sfârșitul anului 2020 mai mult de 1 trilion de euro în obligațiuni de datorie publică pentru a menține zona euro în condiții financiare bune. Lagarde a cerut UE să ia în considerare opțiunea de emitere de obligațiuni corona.

De ce se opun Frugal Four? Cele patru țări consideră că în perioada în care nu au fost probleme economice statele ar fi trebuit să profite de creșterea economică pentru a investi în ceea ce trebuie (precum domeniul sănătății) și că ele nu trebuie să susțină financiar împrumuturile pe care țările afectate trebuie să le facă. Cancelarul german a spus că folosirea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”, în timp ce președintele francez a declarat că ”dacă nu le arătăm un minim de solidaritate atunci când au respectat regulile europene și, de asemenea, acesta este motivul pentru care astăzi au probleme, iar cei care au bani economisiți deoparte spun ”bine că este prea rău pentru ei”, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun”.

Există alternative? Banca Centrală Europeană are diferite instrumente care ar putea ajuta țările în impas precum: Mecanismul European de Stabilitate (MES) este o agenție a UE care oferă asistență financiară sub formă de împrumuturi băncilor aflate în dificultate. MES ar putea oferi o linie de credit cu o dobândă de 2%, dar sunt șanse ca statele care apelează la acest credit să fie stigmatizate că sunt țări slabe, dar și să fie un credit condiționat de reformele economice și legislative. Fundaţia financiară a MES o reprezintă capitalul furnizat de guvernele zonei euro. MES are o putere maximă de creditare de 500 de miliarde de euro. Agenţia se finanţează de pe pieţele financiare vânzând obligaţiuni, la fel cum fac guvernele. Un alt instrument al BCE este Tranzacții Monetare Directe unde BCE ar putea, teoretic, să cumpere sume nelimitate de obligațiuni suverane pe piața secundară de la membrii blocului valutar care au semnat acorduri de salvare cu MES.

Datorită instabilității politice și a datoriei publice, guvernul italian dorește implementarea obligațiunilor corona pentru a evita adâncirea crizei datoriilor, dar există o rezistență puternică din partea grupului Frugal Four. Virusul COVID-19 nu doar că a arătat în această perioadă neputința statelor în fața unei pandemii, dar a și accentuat diferențe dintre statele bogate și cele sărace, și chiar a pus unitatea europeană sub semnul întrebării.