Senatoarea opoziției și-a asumat președinția interimară a țării pe 13 noiembrie, după ce fostul președinte Evo Morales a demisionat.

După ce au demisionat și liderii din Senat, Añez a preluat conducerea acestuia și a devenit, conform Constituției, următoarea persoană în stat care poate prelua funcția de președinte. Sesiunea parlamentară în cadrul căreia a fost numită a fost boicotată de politicienii partidului Mișcarea pentru Socialism, care au considerat ilegitimă decizia.

Decizia a fost, însă, validată de Curtea Constituțională, iar în zilele ce au urmat, Añez a fost recunoscută și internațional ca nou lider de stat de către mai multe state, printre care se numără SUA, Germania, Marea Britanie și Brazilia. Rusia a recunoscut-o pe Añez ca președinte interimar, în ciuda faptului că își păstrează poziția conform căreia Morales a fost victima unei lovituri de stat.

Președinta interimară a promis că va readuce pace în țară și va organiza noi alegeri cât mai curând posibil. După demisia lui Morales au numit o lovitură de stat, susținătorii lui au organizat proteste la care forțele de ordine au reacționat violent.

Majoritatea contestatarilor lui Añez sunt de origine indigenă, populație care reprezintă 40% din cea a Boliviei și care s-a bucurat de extinderea drepturilor teritoriale și redefinirea statului ca fiind „plurinațional” prin modificările aduse de Morales constituției. Aceștia se tem că vor fi victimele discriminării în viitor. „Acesta este evident un guvern anti-indigen. Nu e doar rasism, ci se pune și problema statului plurinațional,” a declarat María Galindo, fondatoare a mișcării feministe Mujer Creando.