Prim-ministrul Saad Hariri și-a dat demisia din funcție pe 29 octombrie, satisfăcând una dintre cerințele protestatarilor. Înfuriați de corupția politicienilor și subfinanțarea serviciilor publice, protestatarii cereau de 13 zile demisia guvernului.
Protestele masive au izbucnit pe 17 octombrie, după ce guvernul a anunțat o taxă pentru apelurile VoiP, folosite de aplicații precum WhatsApp sau Facebook Messenger. Cu toate că decizia a fost retrasă la scurt timp, demonstrațiile au crescut în intensitate. „Nu suntem aici pentru WhatsApp, suntem aici pentru tot: pentru combustibili, hrană, pâine, pentru tot”, a menționat un protestatar.

رئيس الحكومة سعد الحريري قدم كتاب استقالته إلى الرئيس عون: مقتنع بضرورة إحداث صدمة إيجابية وتأليف حكومة قادرة على مواجهة التحديات

— Lebanese Presidency (@LBpresidency) October 29, 2019

„Am ajuns într-un impas și avem nevoie de un șoc pentru a depăși această criză”, a declarat Hariri la Beirut. Decizia a venit după ce protestele au devenit extrem de violente, membrii loiali Hezbollah atacând protestatari și incendiind corturi. Situația era deja tensionată, mai multe bănci, școli și universități fiind nevoite să iși suspende activitate pentru mai mult de o săptămână.
Demisia guvernului lui Hariri nu a fost insă de ajuns, iar demonstrațiile continuă să zguduie Beirutul. Una dintre cererile multor oameni este formarea unui guvern de experți independenți care să scoată țara dintr-o criză finanaciară care se agravează și să asigure servicii esențiale precum electricitate și apă.
O altă cerere este formularea unei noi legi electorale și abolirea sectarianismului. În prezent, Liban este împărțit în 15 districte, iar locurile în parlament sunt distribuite în funcție de religie, până la cele mai înalte nivele administrative.