Parlamentul este instituția-fanion a democrației reprezentative în Uniunea Europeană, iar participarea sa la desemnarea viitorului președinte al Comisiei contribuie la democratizarea politicii în sistemul instituțional european. Nivelul record al prezenței la vot evidențiază conflictul dintre partidele tradiționale și cele populiste.

După numărarea voturilor și stabilirea numărului de mandate aferent fiecărui grup politic, etapele următoare sunt alegerea unui nou Președinte al Parlamentului și al Comisiei Europene, iar procedura în cazul celei de-a doua instituții este elocventă pentru eforturile depuse în crearea unui dialog politic democratic la nivelul Uniunii, în perioada post-Lisabona.

Astfel, în luna iunie, președintele Consiliului European se consultă cu Parlamentul asupra unui posibil candidat pentru conducerea Comisiei, luând în calcul noua configurație ideologică rezultată după alegerile europarlamentare. Prin votul cu majoritate calificată, ținând cont de poziția Președintelui său, Consiliul propune un nume, care va fi supus scrutinului în Parlament pe parcursul lunii iulie (fiind necesare 376 de voturi din totalul de 751). Ulterior, în perioada septembrie-octombrie, țările membre propun candidații pentru posturile de comisar european, în strânsă cooperare cu noul Președinte al Comisiei. Etapa finală o constituie votul Parlamentului asupra noii structuri a executivului Uniunii, învestirea urmând să aibă loc până la sfârșitul lunii noiembrie.