In #Paris, I met President @PutinRF_Eng, focusing on dialogue for the normalization of relations btwn Kosovo & Serbia for comprehensive, binding agreement. On this topic, President Putin was clear: “If you (#Kosovo & #Serbia) achieve a peaceful agreement, Russia will support it”. pic.twitter.com/TAXILAXutD
— Hashim Thaçi (@HashimThaciRKS) November 12, 2018
”L-am întâlnit la Paris pe Președintele Putin și ne-am concentrat pe dialogul pentru normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia pentru un acord obligatoriu. În privința acestui subiect, Președintele a fost foarte clar: ”Dacă ajungeți la o înțelegere pe cale pașnică, Rusia o va susține.”
Hashim Thaçi este actualul Președinte al statului Kosovo.
Negocierile bilaterale privind „normalizarea relațiilor” dintre Serbia și Kosovo, un aspect esențial privitor la aderarea acestora la Uniunea Europeană, sunt de câțiva ani în desfășurare. Președinții Aleksandar Vučić și Hashim Thaçi, liderii Serbiei și, respectiv, Kosovo, au aprobat oficial deschiderea discuțiilor privind revizuirea liniei de frontieră care le separă statele în această toamnă, la Bruxelles. Kosovo, care și-a declarat independența în 2008, nu este încă recunoscut de o parte a comunității internaționale, nici de Serbia, care încă consideră că el face parte integrantă din teritoriul său.
Discuțiile dintre Kosovo și Serbia au loc într-un moment în care tensiunile se exacerbează între Belgrad și Pristina. Kosovo, compus în principal din albanezi musulmani, a fost integrat Federației Iugoslave de către mareșalul Tito după cel de-al Doilea Război Mondial. Micul teritoriu, în care se găsesc mănăstirile ortodoxe creștine istorice, este considerat încă din vremea bătăliei de la Câmpia Mierlei, care în 1389 i-a opus pe creştinii din Balcani Imperiului Otoman, leagănul identității ortodoxe sârbe.
În anii ’90, în timpul războaielor civile din Iugoslavia care au condus la crearea statelor sloven, bosniac, croat, macedonean și sârb, Kosovo s-a separat. Cu sprijinul NATO, el s-a opus în 1998 unei represiuni sârbe care a făcut peste 13.000 de morți. În prezent, zonele de graniță dintre Serbia și Kosovo, unde se amestecă populațiile sârbă și albaneză, rămân marcate de acest conflict.
