Kofi Annan called the United Nations the “last best hope of humanity”. We shall miss him every day, but here, in the heart of his beloved home, we vow to carry forward his ideals and his peacemaking spirit. https://t.co/4RhJbxTCkz pic.twitter.com/yULyKbGXdO

— António Guterres (@antonioguterres) September 21, 2018

”Kofi Annan numea Națiunile Unite ultima mare speranță a umanității. Îi vom duce dorul în fiecare zi, dar aici, în inima iubitei sale case, jurăm să ducem mai departe idealul său și spiritul consacrat de menținere a păcii mondiale”. 

Tweet-ul actualului Secretar General al Organizației Națiunilor Unite este un extras din discursul rostit la comemorarea lui Kofi Annan, unul dintre cei mai carismatici Secretari Generali ai organizației, care a decedat luna trecută, pe 18 august, la vârsta de 80 de ani. 

Kofi Annan a deservit ca cel de-al VII-lea Secretar General al Organizației Națiunilor Unite, pe perioada a două mandate, între 1997 și 2006. În 2001, acestuia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace. 

S-a născut într-o familie aristocrată în Ghana în 1938, iar de acolo a plecat să studieze domeniul relațiilor internaționale în Statele Unite și Elveția, ajungând să devină funcționar în cadrul ONU în 1962, lucrând pentru Organizația Mondială a Sănătății în sediul din Geneva.

În calitatea sa de Secretar General, Annan a reformat birocrația la nivelul ONU, a făcut eforturi active de combatere a virusului HIV, în special în Africa și a lansat inițiativa UN Global Compact, un program destinat încurajării business-urile de a adopta politici bazate pe dezvoltare sustenabilă și responsabilitate socială. A fost, însă, criticat, pentru extinderea puterilor Consiliului de Securitate și a fost anchetat în cazul Oil-for-Food Programme, din care a fost exonerat acuzațiilor de corupție. În 2012, a fost Reprezentantul Special pentru Siria, iar în 2016 a fost numit să conducă o comisie de investigare ONU a crizei Rohingya.